cu mai putin de o luna in urma mi-am pierdut tatal.din septembrie anul trecut de cand am aflat ca are cancer nu am mai fost eu.am plans si am incercat tot ca sa-i mai prelungim viata.la un moment dat era pe calea cea buna,urma un tratament si eram increzatori.dar se pare ca boala a fost mai puternica decat dorinta lui de viata si a invins.
nu ti-am povestit asta intamplator .......daca atat cat a fost in lupta cu boala am suferit ingrozitor dupa ce el s-a stins am luptat sa ma regasesc si sa ma dun de dragul meu si al familiei mele.si am reusit intr-un timp foarte scurt.si acum ma mai doare pierderea lui,e si normal dar sunt optimista si ma gandesc ca acum nu mai are dureri iar noi trebuie sa ne traim viata in continuare pentru ca asta e cursul vietii.
cu ce crezi ca-l ajuta pe Vali starea ta?gandeste optimist si fii increzatoare.totul va fi bine!

