![O floare din partea mea [floare]](./images/smilies/floare.gif)
Va multumesc dragele mele! Oana,ai dreptate,o cearta e doar o cearta,trece...ramane ecoul o vreme dar se pierde si el! L-am intrebat pe Dan chiar vineri daca ma mai iubeste,mi-a raspuns ca da...eu insa nu am prea simtit raspunsul lui...sambata a fost o zi cumplita pentru mine...nimik nu ma raneste mai mult decat cuvinte aruncate in mine...poate doar minciuna...A trecut,am adormit imbratisati,i-am simtit mangaierile tandre pana cand am adormit..mi-a tot sters lacrimile care nu conteneau sa curga...mi-a spus cuvintele pe care aveam nevoie sa le aud...acum stiu ca ma iubeste...incet incet se sterge ziua de sambata....
Intr-o vreme mi se parea ca nimik nu e mai important pe lume decat sa simt iubirea lui,sa-l stiu sanatos si fericit....acum nu mai stiu ce este cel mai important...cred ca sa imi vad de mine si de viata mea...sa fac ceea ce am nevoie pentru mine...ma apropii de 30 de ani....poate ca intru in criza specifica varstei...iubirea nu mi se mai pare atat de importanta... cu totul altceva ma preocupa...ma simt neimplinita pe toate planurile....ma sperie ideea de a mai face un copil desi stiu ca ar fi cel mai bine pentru Alex...sunt egoista,ma gandesc la mine,la linistea mea...la ceea ce vreau eu sa fac pentru mine. Mi se pare ca nu am puterea necesara sa le fac...sa fac un copil acum ar fi cum as fugi iar de viata,de mine...m-as transforma din nou intr-o simpla "mama" .Dar timpul trece...maine voi face colposcopia...nici nu stiu ce mai simt in legatura cu asta...nu ma mai sperie gandul ca as putea muri...poate sunt inconstienta sau poate sunt doar lasa....Am o saptamana grea...am o luna grea...nu-mi mai doresc nimik...sa treaca ziua de maine sa stiu una si buna...daca o sa-mi ia biopsie, starea mea se va prelungi...sunt deprimata,nu pot zambi...Imi ramane in brate trupul iubit al copilului meu...singura realizare din viata mea....