Despre mine...!

[Cami-N]

Ai dreptate,sunt rasfatata uneori de soarta,de fapt,mai tot timpul doar ca eu nu bag de seama....Am un sot minunat...nu stiu de ce uneori mi se pare ca n-ar fi asa...el este asa cum mi-am dorit,il iubesc mult si chiar si dupa 10 ani il doresc mult,poate mai mult ca inainte! Odata cu varsta invatam sa ne cunoastem mai bine,e mult mai bine acum ...Ma bucur ca suntem asa...ma bucur de momentele in care stam imbratisati pe canapea,uneori ore intregi privind la un film...mai vine copilul uneori si ne desparte...ma bucur noaptea cand ma trezesc si ii simt bratul pe talia mea,ma bucur cand ajunge acasa de la munca si ma saruta ca si cum la asta s-ar fi gandit tot drumul...Fericirea e facuta din lucruri marunte....

[oanadd]

voi aveti o multime de lucruri marunte, cami. va iubiti multe de tot si da este un sot foarte dragut. esti o norocoasa. ma bucur mult cand va vad asa de indragostiti dupa atatia ani impreuna. bravo voua!!

[Cami-N]

Saru'mana prietena mea!

[Marinela72]

Nimic nu e mai frumos decat sa vezi 2 oameni care se iubesc si mai ales dupa ce trec ceva ani peste ei. Imi place sa vad perechi care au ceva ani de cand sunt impreuna si care au pastrat pasiuneaStii, vezi mereu tineri care se imbratiseaza, se vede ca se iubesc, nimic nu conteaza pentru ei dar mie imi place sa vad acele cupluri care au rezistat si rezista impreuna dupa ani: 10, 20, 30...si care nu au uitat sa se priveasca in ochi si sa-si spuna te iubesc.Sa dea D-zeu sa ramaneti mereu asa, mi-e drag sa citesc despre voi, mai ales ca noi, in ultimul timp, ne-am lasat luati de altele si am uitat de acele lucruri mici care fac fericirea.

[Cami-N]

Multumesc Marinela! Mai avem si noi momentele noastre de impunsaturi...si atunci luam foc amandoi...acu se intampla din ce in ce mai rar,mi-e teama ca se vor indesi cand va creste stresul....Si impacarea este duuulceee...
E atat de placut afara.....ma bucur de forfota de primavara de pe strazi....e drept ca zgomotul picamerelor ma intampina imediat ce ies din bloc si se aud in surdina si din casa ...e drept ca praful imi invadeaza ochii si am capatat si un tic din cauza asta....dar e totusi primavara...ma gandesc la mirosul gunoaielor arse de prin curtile oamenilor de-acasa,la campurile ce inverzesc si apoi se umple de floricele ,papadii, galbenele,sau de bumbisori...acasa inca nu a inverzit imi zice mama.....aici e superb,pe strazi simti miros de flori de corcodusi...de pe geam vad o salcie pletoasa plina de un verde crud amestecat cu galben,langa ea multi corcodusi infloriti si ceva tei,le da frunza si lor....cum zicea si Oana...ce frumos e ....

[oanadd]

e frumoasa primavara, cami. si cea de afar si cea din sufletele noastre. am sa te duc intr-o zi pe 'strada mea'. sa vezi cat de frumos era acolo. cat de verde, si cati tei sunt spre parcul moghioros. fii vesela, draguta mea, ca e primavara si tu esti frumoasa si cu tic, si fara tic.

[Cami-N]

O zi...ca oricare alta as zice...dar nu e chiar asa...nu stiu ce am azi,nimik nu se prinde de mine...nu reusesc sa fac nimik din cate am de facut,umblu prin casa de dimineata si parca o fac in zadar...parca as fi cu mintea departe sau parca nu reusesc sa ma adun...sunt deja 4 ore de cand ma chinui sa incropesc ceva de mancare,sa fac ordine...parca n-am capat si n-am sir....ce ciudata sunt astazi...n-am avut de multa vreme o zi din asta....am cursuri dupa masa, nici de ele n-am chef,poate o sa ma duc sau poate nu...ma uit la copilul meu pierduta ...ii urmaresc miscarile,mi-e atat de drag....,ma gandesc la sotul meu,e un om atat de bun...atat de ...normal...imi ofera multe,dar parca nu poate el sa-mi ofere totul...ma privesc in oglinda...vad un chip obosit,cu colturile gurii in jos...un chip parca trist si strain cu ochii mati,cu o paloare neobisnuita...oare sunt eu? incerc sa zambesc,imi simt buzele crispate...nu vor ...nu am niciun motiv sa nu zambesc...sau am? Ce trebuie sa fac sa prind viata iar? M-a sunat Dan...cum de? El foarte rar o face la ora asta..ma tot intreaba daca-s bine...ce ciudat...toate-s ciudate azi...de ce n-as fi bine? oare glasul meu suna a spart?... Nu vreau sa vad pe nimeni si nici sa fiu vazuta...daca as putea...m-as ascunde intr-un colt,sa stau netulburata atat cat simt nevoia....de ce sunt nevoita sa ma misc? ... O piesa...ilustreaza ce simt eu acum...

[oanadd]

azi bcred ca te simti foarte bine, mai ales ca ai si un super sacou . eu ma simt foarte bine cand imi cumpar ceva nou. spre disperarea lui adita. o zi buna, iti doresc si plina de soare.

[Cami-N]

Daaaa,fain sacoul,imi place! Dar ...nu ma face fericita,recunosc Ar trebui sa-mi iau o garderoba intreaga ca sa ma bucur eu
In alta ordine de idei...sunt mai bine,am fost la Tineretului de dimineata...eu am fost sofer,parca mi-am amintit cat de de bine sa conduci,cat e de fain s-o calci O sa conduc mai des,poate si in seara asta daca mergem la vrun parc mai mare...era superb azi in parc,mirosea peste tot a flori de corcodusi,era caldut desi putin innorat,ne-am jucat frumos cu mingea,baietii au jucat fotbal,apoi Dan a alergat iar noi am facut stane si am strans fan pentru oite O sa facem iesiri din astea mai des,poate ca o sa gasim si prieteni care sa ne insoteasca si facem si un picnik... O zi si o saptamana minunata la toata lumea

[Cami-N]

Se pare ca saptamana nu e atat de buna pentru mine....copilul meu s-a decis sa ma aduca in pragul disperarii....Dintotdeauna ma confrunt cu el cu problema somnului de noapte ..am ajuns la capatul rabdarii...de noaptea trecuta am reinceput chinul de a-l obisnui singur in camera lui...nici nu ma gandeam ca va fi atat de greu... Obiceiul lui e cam asa...adoarme la o ora rezonabila...intre 10 si 11 seara...doarme cam 2 ore si apoi incepe sa ne strige,sa tipe prin somn...sa ne cheme la el...daca nu mergem noi,vine el peste noi...il ducem la loc dar vrea sa ramanem cu el altfel iar vine la noi si tot asa...Noaptea trecuta ne-am hotarat...nu-l mai primim la noi si nici nu ramanem cu el. De la ora 3 a urlat incontinuu,i-am tot explicat ba eu ba Dan ca asa dorm toti copiii ca locul lui e acolo,am crezut ca va plange o ora si gata. Dar nu a fost asa, urla cat urla apoi iesea din camera...se punea la coltul de pedeapsa...i-am explicat ca nu e pedepsit,ca asa trebuie in toate modurile posibile...La un moment dat mi-am pierdut cumpatul si i-am ars cateva...a mai urlat el si se parea ca adoarme pe la 5 jumate...peste 10 minute il aud:"gata mama? vin la voi?"...Simteam ca innebunesc cu totul,picam de somn,el urla,am inceput sa ne certam si noi...pana la urma s-a trezit de tot si la ora 6 umbla prin casa dupa Dan...Si acum e plin de energie si eu nu mai pot. Pentru noaptea urmatoare strategia va fi alta...nu-i mai vorbim deloc,ii explicam o data apoi doar dus la locul lui de cate ori va fi nevoie...Mi-e si de vecini,alaturi de camera lui dorm 2 baietei si dedesubt un copil de 4 luni. Simt ca nu mai am resurse sa-mi domin copilul...la un moment dat ma lupt cu 2,caci Dan nu ma asculta si face cum il taie capul....mai tare ma umple el de nervi decat copilul....imi vine uneori sa-l pocnesc de sa nu se vada....