Cand voi putea fi eu???

[lilith1]

[tzuntzurica]

Lilith 1 mersi mult ca esti alaturi de mine. Nu am mai intrat de mult in criza de complexe, dar stiu ca nu mi-a trecut de tot, nu m-am vindecat, "boala" va declansa , asa se intampla mereu, in anumite imprejurari declanseaza in mine sentimentul de inferioritate, senzatia de om de nimik......
De ceva vreme incerc sa vorbesc cu mine, sa ma incurajez, sa-mi descopar calitatile si parca ma simt mai bine, parca am inceput sa fiu mai nesimtita, sa nu-mi mai pese de cei din jur. Sper sa fiu pe drumul cel bun .

A trecut si mini vacanta mea, maine incep scoala dar imi pare tare bine. Este singurul loc unde ma delectez, ma relaxez. Abia astept sa ma intalnesc cu colegii, sa stam la o tzigara sa povestim , sa barfim.... .
Copilul este cel mai imp si mai minunat lucru din viata mea dar la un moment dat devine obositor sa stai numai tu cu el, de dimineata pana seara, de luni pana dumineca.... , asa ca ma bucur ca ma duc la scoala, ma imbrac si eu de oras, mai dau cu un ruj, mai dau cu un parfum, mai deschid o carte, mai aud si de altceva nu numai de retete ptr bebe, pampers, bibe, suzi, olita, etc
Cateodata simti nevoia sa faci pauza, una mica nu rezist sa stau mult fara el, dupa 4 ore vin intr-un suflet acasa, si el este asa de bucuros cand ma vede, chiuie, rade.....ma topesc in acel moment, ma cuprind niste emotiiiii

[kica]

Draga tzuntzurica,
Intr-o oarecare masura iti inteleg foarte bine trairile.Nici eu n-am facut o facultate, iar sotul meu deja o treminase cand ne-am casatorit.La fel si prietenii lui.Poate la un moment dat m-am simtit, sau mai bine zis au incercat sa ma faca sa par inferioara lor, dar am avut grija sa le arat ca, chiar daca n-am "studii superioare", in alte privinte le sunt net superioara.Si ma refer la bunul simt, la a sti sa-ti faci si sa-ti pastrezi prietenii, la a sti sa te adaptezi oricarei situatii si, nu in ultimul rand, la a avea o familie completa si unita.
Cat despre faptul ca ai 4 ore in care esti la scoala fara bb, nu-ti pot spune decat ca te invidiez.Nici eu nu am pe nimeni alaturi si mi-l cresc singura, cum pot.Ma simt rupta de realitate, plafonata, dar mai am putin si incep serviciul ( in mai ).

[oare]

iti dorim o primavara insorita, mamica draga! cand mai dai pe aici?