vara mea pierduta!

[aceeasi_eu]

Ana,
sa inteleg ca acum Ton este numai cu voi...
Ar tb sa incepeti sa comunicati,tu tb sa-l implici si pe el,lasa-l sa vina sa puna manuta,sa te ajute la baie,sa se balaceasca acolo si el,da-i sarcini legate de BB.
Cred ca bunicile l-au alintat putin si nu cumva i-au sugerat ca-l vor iubi mai mult pe BB daca este mai cuminte?
Bunica noastra asa sugerase ,iar al meu chiar la 8 ani,mi-a facut ceva fitze in primele zile de la venirea acasa,l-am pus la punct iar acum lucrurile merg bine.
Dar ce face el exact?Cand si cum te respinge?

[oanadd]

copilul e gelos, sigur. si intr-un fel cred ca este normal. pana acum el era preferatul, era printul dn castelul lui. a aparut 'uzurpatorul' care o ia pe mami lui in permanenta si-l priveaza pe el de ceea ce era pana atunci numai si numai proprietatea lui. iubeste-l vizibil, implica-l in treburile legate de bebita, pupa-l cat mai des, atinge-l ori de cate ori ai ocazia. sa nu te lasi insa pacalita de santajul lui. va fi mult mai greu sa indrepti lucrurile daca va invata sa va manipuleze. este posibil sa fie si suparat pe copil, sa vada probema ca si cum din cauza lui tu suferi, ai stat in spital, te-a durut nasterea...
stii cu ce impresie am crescut eu toata viata? ca tatal meu nu m-a vrut si nu m-a iubit. pentru ca aa mi-a spus bunica mea. iti dai seama cat a fost de dureros pentri mine. plus ca mai aveam doua surori si mi se parea ca trebuie sa lupt pentru putina afectiune. era o competitie grea: pe cine iubesc parintii mai mult. arata-i ca il iubesti la fel de mult ca si pana acum, dar ca il iubesti si pe bebita, si faptul ca a venit pe lume nu-ti rupe din afectiunea pentru el.
eu zic sa-i vorbesti mult, despre orice. sa-l iei in brate. va intelege la un moment dat ca nimic nu s-a schimbat si ca mami il iubeste mult de tot. bafta iti doresc si liniste, te pup

[Anca_Cristina_Manea]

bun venit bb Cristian sa cresti mare si sanatos si sa le faci viata frumoasa parintilor tai!

soi acum pt o mamicuta stresata ca bb nu plange, vlad la 35 de saptamani a venit pe lume, la fel ca si Cristian nu plangea abia daca ii auzeai glasutul, dor,ea si papa....e micut dar e luptator si oricum a fost un bb maricel pt cele 35 de saptamani ale lui, si acu sa sti de la noi mamicile de bb-ii prematuri ca esentele tari se tin in flacoane mici......asa ca acu ai in trate o esenta tare!

[jo_ana]

Da, Anca, esenta mea tare si-a luat revansa. Dupa ce a plecat d-na doctor, nu am mai reusit sa-l adorm. A redevenit iscoditor si, parca speriat ca iarasi cineva strain e in jurul sau. Toata noaptea a vrut numai in brate, asa ca am ajuns sa- l pun langa mine in pat, la tzitzi. ...si, nimic nu ne mai doare...

Oana, Ton ma respinge in sensul ca nu vrea sa-i dau mancare, nu vrea sa-i citesc, nu vrea sa-l adorm eu la amiaza, nu vrea sa ramana singur cu mine in casa. Pe mine ma innebuneste ideea ca propriul meu copil ma respinge, mai ales ca era asa de afectuos.
Nu stiu daca se pune problema de gelozie: pe Art il iubeste tare, este foarte mandru de fratiorul lui si, in plus, pana aseara chiar nu m-a solicitat foarte mult bb-le. Asa incat imi doream sa petrec cateva minute cu Ton; numai ca obiceiurile lui s-au schimbat, nu mai vrea citit, pictat, construit, ci tot felul de nastrusnacii pe care eu nu le accept, cu sau fara un bb in casa.
Totusi, de cand suntem doar noi, parca-parca si el devine mai ascultator. Azi chiar a vrut sa vada unde mi-a taiat burtica, de unde vine laptic pentru bb...si a conchis : "Da' eu sunt prea mare si nu e voie sa pap mancarea lui Arthur".
Eu cred ca lucrurile se vor indrepta pe parcurs, e bine ca suntem finalmente doar noi, fara energii si influente externe.
Nu vreau sa fiu rea - mama chiar a avut grija de copil, dat fiind faptul ca pana acum nu a petrecut mai mult de o ora singra cu copilul, iar acum s-a trezit cu el in carca 2 saptamani! - dar pe mine prezenta mamei ma streseaza, iar la fiecare vorba a mea, nu se face altceva decat sa mi se demonstreze ca nu am dreptate. Si-atunci, normal, copilul ma respinge si-si cauta aliati.
Iar la cat de diplomata stie sa fie, da, Lili, e posibil sa i se fi bagat ceva tampenii in cap copilului.
O scoatem noi la capat pana la urma, caci doar eu am crescut copilul asta si voi gasi o forma sa comunicam mai bine.

Va pup si va multumesc de incurajari!

[Cami-N]

Ana,chiar ma intrebam ce e cu tine! Eu in ultimul timp rar am timp de net!Si ma bucur din toata inima ca sunteti bine acum dupa toate prin cate ati trecut! Ce copil minunat ne-ai aratat! Sa fii sanatos si fericit draga Arthur! Ce nume frumos i-ati ales! Mai multe nu stiu ce sa-ti zic,mai ales in ce-l priveste pe Ton...Poate daca nu faci nimik in privinta asta si te porti ca si inainte o sa revina el treptat la un comportment normal(adica obisnuit pentru el)
Mi se pare ca Arthur e foarte mare pentru un bebic nascut la 35 de saptamani Cred ca daca statea pana la termen faceai un mic "gigant" Bine ca doarme si papa,o sa recupereze usor diferenta mica si o sa fie bine! Pupicei si sanatate!

[aceeasi_eu]

O scoatem noi la capat pana la urma, caci doar eu am crescut copilul asta si voi gasi o forma sa comunicam mai bine.
BRAVO!
asta era ideea!

[maraioana]

Felicitari Ana! Sa iti traiasca puiul si sa va bucurati de el. Sa creasca sanatos si cumintel.
Iar cu celalalt pui...rabdare. Va reveni la sentimente mai bune cand va vedea ca cel mic nu i-a luat de fapt locul.

[jo_ana]

Deja lucrurile reintra in normal...Ton e foarte linistit, e foarte activ si doreste sa fie implicat in tot ce tine de fratiorul lui. S-a linistit si el, a vazut ca este timp pentru toate, inclusiv pentru a se lasa iubit.
Ma bucur ca, in sfarsit, ne putem intelege si ca-l vad ca nu ma mai respinge, ba, dimpotriva, cand il alaptez pe Art, vine si se aseaza rezemat de umarul meu...priveste dus cum papa fratiotrul lui si...parca-parca ar vrea si el...
E o figura, caci incearca sa-si nege si sa-si ascunda dorintele, ca "doar eu sunt mare"...

Art a avut festival azi-noapte: doarme toata seara, iar noaptea sta treaz: nu face scandal, dar sta cu ochii deschisi si ma fixeaza, de parca ar vrea sa spuna ceva...

Si, iute-asa lucrurile reintra in normal, cu activitati casnice, copil mare si bb-ita, fiecare cu nevoi specifice si care toate trebuie satisfacute...sper sa nu o dau in bara, sa nu clachez...

[aceeasi_eu]

Asa face si Mi ,al meu.Sta langa BB cand il alaptez si parca ,parca,in schimb el la 8 ani,mi-a recunoscut ca i-e dor sa suga si el putina tzatzaica,sa fie si el bblus.Deci a specificat,numai ptr a fi bblus!
Asa l-am implicat si eu,la tot ce tine de bb,acum el este primul care sare cand bb plinge si chiar ii pasa,il doare inimioara sa-l auda plingand...
Legat de treaba,Ana,eunu stiu de unde am avut atata energie in acea perioada de inceput...probabil,era incantarea noului membru,care ma incarca cu energie pozitiva..iar acum lucrurile au intrat atat de bine in normal,incat nu stiu ce-i ala somn de dupa amiaza,chiar daca am dormit 3 ore sau mai mult...
Povesti de noapte faceti voi acum???
Si privesti serialele de noapte???
Ca io asta fac...stau cu flacaul si privim filme sau emisiuni.
Pupici!

[Cami-N]

Ce ma bucur Ana ca totul se aseaza pe un fagas normal! Cred ce simti tu cu copil mare si bb-ita si treburi casnice si sot e un lucru minunat oricat de greu ar fi! Asa cum spunea si Lili(stie ea mai bine ce si cum) bebicul te incarca de energie si grija materna care se naste in noi odata cu bb ne ajuta sa trecem prin toate,ca avem unul ,2 sau 3 copii! Sper ca peste putin timp sa simt si eu toate astea! Te pupic si multa putere sa ai sa nu clachezi...iar daca se intampla totusi,noi suntem aici sa-ti dam resurse si sa te incurajam sa treci peste toate!