Viata e o alegere!

[aceeasi_eu]

va multumesc mult,fetele!!!!!!!!!!

Va puuuup pe toate!!!

[aceeasi_eu]

Cat ma urasc cand plang!!!
dar cel putin nu mai plang in fata altora,plaing ptr mine,pling sa ma descarc...as plange cu hohote,as plange...dar ma abtin,trezesc baiatul...
Am plans prea mult la ceilalti doi cand erau mici,nu vreau sa plang...
Imi curg lacrimi siroi pe obraz si cred ca imi creste tensiunea...urechile imi pocnesc...
Nu vreau sa ma vada nimeni!
nu vreau sa ma stie nimeni!
Inainte cand plangeam aveam sentimentul acela de a ma ascunde,de a ma ghemui intr-un colt...acum nu vreau....ma urasc ca PLANG!!!!
Deci ma las rapusa de probleme????NU!!!!DOAR MA DESCARC NERVOS PLANGAND....atat!!!!

[aceeasi_eu]

Simteam nevoia sa vb ...
Vroiam sa discut cu cineva ...
Nimeni nu mai e activ pe forumul acesta ...toata lumea si-a facut radacini prin alte parti,iar aici doar cate o privire...
Eu ramasesem fidela,iar prin alte parti ma duceam cu privirea...
Simteam ca apartin acestei comunitati,dar...cata lume din cea veche mai e activa aici??/\
Ana,m-a lasat rau ingandurata...ma doare ca nu mai este activa...
Ma mai gandesc daca voi mai scrie aici...

[Cami-N]

Of Lili,ce pacat ca si tu esti trista! Si Ana....Nu ce se intampla! Si eu de cate ori intru sunt singura logata....Nu am radacini in alte parte,mai scriu ocazional prin alte parti,mai scriu uneori si acolo unde stiu ca cineva imi raspunde...scriu si aici,aici rar mai raspunde cineva!
De ce plangi Lili,te rapun greutatile,oboseala te doboara,simti ca numai poti,ca ai vrea o zi numai pentru tine sa stai nemiscata fara sa trebuiasca sa te gandesti la altceva sau altcineva? Eu uneori asa simt...ca vreau sa fiu singura singurea,sa nu stiu de nimik si de nimeni macar o ora pe zi! Noroc cu bona lui Alex ca il scoate uneori si 2 ore sunt eu cu mine...Tu insa nu ai privilegiul asta,nu inca si te inteleg daca iti vine sa plangi!
De multe ori deschid forumul hotarata sa-mi pun gandurile triste sau vesele si ma opresc...oare e bine sa-mi deschid sufletul asa? Oare maine cand starea va trece,nu cumva voi regreta randurile scrise? De aceea acum intru din ce in ce mai rar pe orice forum! Mi se pare ca nu e nimeni sa ma asculte....Ce pacat ca ne-am dezbinat...inainte forumul era oaza mea de relaxare si locul pentru descretit fruntea....
Scuze ca m-am descarcat in jurnalul tau... As vrea sa nu mai plangi,sa reusesti sa vezi mereu partea plina a paharului si sa nu mai gasesc mesaje ca acestea...dar stiu ca nu se poate,ca oricat de tare esti tot te mai indoi uneori,asa e omul...Eu te imbratisez si pentru o clipa iti simt capul pe umarul meu....Sper ca acum te simti mai bine...ca vei reveni cu un mesaj optimist !

[Guguluf]

LA MULTI ANI, Lilisor! (cu intarziere dar sper sa fie primit)

Si.., sa stii ca oricand se gaseste cineva sa te asculte!

[Guguluf]

Totul e sa vrei sa povestesti!

Si mai usor cu alde Vosganian!

[jo_ana]

Lili. am dat o fuga pe la birou, intru sa vad ce mai faci...si ... ce gasesc? ...
Totusi, isi au si lacrimile rostul lor, nu trebuie sa te urasti ca plangi...uneori face bine. Dar eu prefer sa te stiu linistita si zambind...cred ca si ai tai, nu?

Te pup, cu drag...si tot n-ati scapat de mine!

Nu ti-am urat " La multi ani!"... o fac acum, desi vreau sa stii ca iti doresc numai bine, indiferent de ocazie...

[maraioana]

Lili, in primul rand iti voi spune si eu cu scuze maxime pentru intarzaiere. Sa iti dea dumnezeu tie si familiei tale multa fericire si sanatate.

Si in al doilea rand vreau sa te cert pentru jalea asta. Ce e cu tine. Ai trei copii frumosi si sanatosi. Ai un sot bun care te ajuta si sustine. Haide, capul sus. Nu vreau sa te mai aud asa de nacajita.

[oanadd]

lili, plangi daca azi chef sa plangi si razi cand vezi pe geutu ca zambeste in somnic. cica atunci vin ingerasii la bebeleusi s ei le zambesc!
chiar daca se intampla sa mai fie perioade cand nu mai e nimeni din 'cei vechi', aste a nu dureaza la nesfarsit. sunt unii care au ramas cu radacinile lor aici. si sunt gata sa te asculte cand ai nevoie. hai, draga mea! capul sus! tu stii cat te admir eu pe tine! cand o sa cresc vreau sa fiu lili!
si ca sa nu uit, desi cu rusine iti spun prea tarzior...
LA MULTI ANIIIII!!!

[aceeasi_eu]

Multumesc ptr urari!!!!
Incep cu sfarsitul!
Oana,chiar m-ai amuzat,ai fost simpatica rau de tot!
Dar asta m-a facut sa imi amintesc ceva placut tare mie..


Pana la 28 de ani,nu cred sa fi avut un model bine delimitat in viata,vroiam cate putin de fiecare,nu exista o pers bine conturata,10 femei la un loc reprezentau ceea ce doream sa fiu EU.
Am venit in Galati,angajarea mea in colectiv,acomodarea cu orasul,locul de munca,specificul locului de munca,colectiv si mai ales noul mod de gandire am colectivelor foarte mari din orase mare.
Eu ,fata,deschisa,saritoare spuneam, tot ce aveam pe suflet ,ce ma durea,cu diplomatie sau fara ,cu rautate sau nu,dupa caz...Cert este ca nu mi-a fost tocmai bine,dar nu am aratat,am considerat ca asa este normal...
In perioada mea de formare ca OM ,nu profesional,ptr a rezista,am remarcat o colega cu 10 ani mai mare decat mine,care nu deranja pe nimeni,care isi facea tb si niciodata nu se plangea,care se retragea intr-un colt cand spiritele se incingeau la barfa,iar ea citea...nimeni nu avea nimic de spus de ea,in rest toata lumea era comentata(ca intre femei).
Uram barfa si ma retrageam si io.Ne-am gasit lecturi comune,subiecte comune,dar viata nu ne-am deschis-o una alteia.
Ea era o buna ascultatoare ptr toata lumea,era o buna sfatuitoare,un om iubit si respectat ptr bunul simt,ptr cultura ei generala,ptr tot ceea ce reprezenta ea ca OM.
Dar nimeni nu stia nimic despre EA,ptr ca erau prea ocupate sa vb despre ELE ptr a afla despre ea.
Ptr ca EA niciodata nu avea probleme,fiindca EA nu se plangea.Orice piedica aparuta o lua ca atare si lupta ptr a o dobora,cu intelepciune ,perseverenta,dar niciodata plangandu-se ca mai are de doborat un ZID!!
Aceasta colega devenise MODELUL MEU!!!!Ne-au apropiat ture de noapte,pasiunile comune dupa cum spuneam si asa am ajuns sa ne cunoastem,sa cunosc nu numai ce reprezinta EA ,din ceea ce vdem sau mai degrab ,ceea ce lasa ea sa vada,ci ceea ce a determinat-o sa devina asa.Povesti si trairiasemanatoare noua,dar un alt mod de abordare!!Am invatat de la ea si inca nu sunt nici cat degetul ei mic...
Ea este MODELUL MEU!!!!Dar...acum nu mai este colega mea,a plecat in Anglia,sa lucreze si lupta ptr familia ei,cu aceeasi demnitate si modestie...
(revin...geutu da semnal de pampers schimbat)))