Adi, scuze pentru ca am intrebat daca te-ai impacat cu Stefan...vroiam sa intreb de fapt daca sunteti din nou impreuna, acum am inteles cum sta treaba si ma bucur pentru voi, asa cum iti spuneam eu mai demult ai o mare forta de a trece peste lucrurile urate si de a o lua de la capat...niciodata in randurile tale nu ai spus ca usa s-a inchis dupa el si atat, ai stiut tot timpul ca el se va intoarce, de dragul Irinei, al tau sau al amandorura. Cred ca puterea de a astepta si de a ierta ti-a fost rasplatita, si e o bucurie sa ii vezi pe amandoi unul langa altul...nu stiu care sunt circumstantele in care s-a intors, nu stiu care este situatia lui acum, ca este singur sau cu cineva dar cred ca si-a dat seama ce pierde si pentru asta merita o sansa...pentru ca sunt barbati, tati care uita de familia lor, carora nu le pasa de copiii lor, ii parasesc si pleaca dupa altcineva fara sa le pese de ce lasa im urma.
Sper sa va fie bine...meritati asta amandoua, e greu sa fi mama singura oricat de mult confort financiar ai avea; sunt momente in care te simti singur, momente in care vrei sa impartasesti cu cineva bucurii, tristeti, realizari, esecuri...lucruri care nu pot fi cumparate cu toti banii din lume. Te pup si inca o data felicitari pentru tot ce esti si multumim ca impartasesti cu noi atatea lucruri, te admir ca esti atat de deschisa...cunosc persoane care nu ar spune nici celor apropiati ceva din viata lor.