Despre mine...!

[coca pisiceanu]

Cami ne pare tare rau ca a trebuit sa treci printr-o astfel de situatie. DE MULTE ORI VIATA E NEDREAPTA!! FII TARE!

[Cami-N]

Viata merge mai departe....
Se apropie Pastele, sunt atatea de facut... eu tanjesc doar dupa caldura si soare.....vreau sa simt primavara si pe pielea mea, nu doar din priviri...

[robertzica]

Cami, abia acum am citit... Imi pare rau. Sper ca viata sa aiba numai surprize placute de-acum incolo pentru puiutul de om si mamica lui.

[jo_ana]

[Cami-N]

Jo, e destul de aiurea sa vad pomii infloriti de la distanta, sa nu pot sa ma plimb linistita prin parc, sa nu pot sa-i miros... E atat de friiiig nu imi place sa ma plimb prin frig.... cand va fi cald, nu vor mai fi flori

[Cami-N]

[Cami-N]

Hristos A Inviat! Sper si eu ca Mary ca Invierea Domnului sa va fi gasit fericite si implinite alaturi de familiile voastre si de cei dragi!
Eu anul acesta am facut Pastele la Bucuresti, alaturi de prieteni dragi pentru venirea carora m-am pregatit asa cum am stiut eu mai bine si asa cum fac de fiecare data cand prietenii imi calca pragul. Au trecut insa si zilele acelea si acum am revenit la rutina zilnica... sper sa nu revin si la starea dinainte de sarbatori si sa pastrez o urma din veselia acelor zile tot restul anului...

[Cami-N]

Phiii, de cand n-am mai scris pe-aici... Vara asta a trecut ca fulgerul..... am umblat pe coclauri si nu numai si peste cateva zile o intindem iar M-a cam lasat talentul de narator dar am eu o presimtire ca va reveni odata cu toamna, anotimpul care pe mine ma provoaca la meditatie Pana atunci

[Cami-N]

Macar la o luna sa mai notez cate ceva pe-aici
Ma gandesc uneori ca peste ani si ani acesta va fi singurul loc in care sa-mi regasesc o parte din viata! Am scris aici in ultimii 6 ani franturi din trairile mele, din intamplarile mele.... Acum am intrat intr-o alta etapa a vietii, una mai frumoasa si mai responsabila, cu mai multe temeri dar si cu mai multe impliniri
Sa povestesc putin despre mine si Alex.... Este un copil exceptional.... daca am gandit vreodata altceva am fost cea mai tampita mama din lume... Ne-am apropiat atat de mult in ultima vreme incat simt acum ca lucrurile stau firesc, ca intre o mama si copilul ei! Si o sa spun si unde am gresit ca sa nu faca altcineva ca mine... De multa vreme, aproape incetasem sa fiu mama pentru el, mi se parea firesc sa am tot felul de asteptari, sa-i cer tot felul de lucruri, mi se parea normal ca el sa le faca fara vro problema... Dar nu era asa.... nimic nu era asa.... nu era normal sa-l cert in public sau sa-i cer socoteala pentru sentimentele lui, nu era normal sa nu ii inteleg trairile, sa nu i le accept ca unei persoane... nu era normal sa-mi pun prietenii inaintea lui, sa conteze mai mult pentru mine parerea lor decat el, copilul meu! Desteptarea a fost grea si dureroasa... nu m-am recunoscut, nu mai stiam in cine m-am transformat sau pe cine copiam.... A fost nevoie de o palma de la o prietena foarte buna, care nu ma stia de mult dar si-a permis sa fie sincera cu mine si de sfaturile psihologului ca sa-mi revin...
Acum suntem in sfarsit o familie normala.... Mai lucram la comportamentul sotului dar si el a inteles intr-un final si s-a schimbat foarte mult. La ultima sedinta cu psihologul nostru, cand i-am spus:"Sorina, Alex s-a schimbat atat de mult in ultima perioada incat nici nu-mi vine sa cred ca e acelasi copil din iarna" , raspunsul ei mi-a confirmat ceea ce intelesesem deja... Mi-a spus:" Dumneavoastra v-ati schimbat, nu Alex!" Cu asta cred ca am spus totul!
La scoala este bine, ii place mult, doamna l-a laudat, este foarte istet si cand vrea el, lucreaza f bine, in rest e pus pe shotii ... Am discutat cu ea despre problemele noastre si a spus ca cel mai bun lucru pentru Alex a fost sa-l dam la scoala, ea il vede pregatit si este convinsa ca se va descurca f bine. Sunt linistita in privinta lui, si simt in sfarsit ca-i sunt mama adevarata!
Am mai spus pe-aici cat imi doresc inca un copil, acum stiu de ce nu mi l-a dat Dumnezeu pana acum.... eu nu stiam sa fiu mama pentru unul, cum as fi putut fi pentru 2???? Acum sunt pregatita....

[jo_ana]

Ma bucur sa te regasesc, Camitza, cu ganduri pozitive si optimiste...ce ciudatenie: intr-o seara, facand clatite - fara sa stii - te certam cam in legatura cu ce scriai mai sus.
Esti o mama buna
Mult succes lui Alex si acomodare grabnica cu programul si rolul de scolarel
Va imbratisez pe amandoi!