Cand primavara iti aduce aminte sa iubesti...

[Trix]

da' din tzara nu vrei sa pleci? nu de ala, dar specializarea ta e cautata si e ca o mina de aur pentru ... ALTE TARI ...

[Kristin]

Cristina, crede-ma ca nu iti trebuie inca o facultate sau zeci de cursuri. Doar o diploma, acolo, ca sa fii chemata la interviu.

Am lucrat si ca recruiter si crede-ma ca nu studiile de zeci de ani inseamna totul. Am chemat la interviu oameni care au stiut sa se "vanda" bine in CV (nu ca ar fi fost numai meritul lor sa conceapa acel CV), chiar daca aveau facultate pentru domeniul respectiv sau doar un curs de 3 luni.

Am angajat oameni fara prea multe studii in domeniul respectiv, dar care se vedea ca asta isi doresc sa faca. Si au facut-o bine.

Hai, bre, ca esti inteligenta si vei sti sa te "vinzi" ! Numai fa cursul ala, ca fara el, mai greu sanse.

Bafta !

[cristina_gl]

[cristina_gl]

Hmm... in seara aceasta, am primit o veste. Nasii lui Cezarel pleaca maine spre Canada. Definitiv. Stiam ca vor pleca, dar nu atat de curand. Ultima data am discutat evaziv despre aceasta decizie a lor.
Un sms prin care ne ureaza sa ramanem sanatosi. Am stat cinci minute cu telefonul in mana; n-am stiut daca sa-i sun. Nu i-am sunat, asa au ales ei. Poate le este mai usor, sau poate sunt prea nerabdatori sa plece spre o alta viata, fara sa mai dea detalii sau explicatii. Apoi am iesit sa cumpar ceva. Mirosea teribil a placinta cu branza de la patiseria de la coltul blocului. Nu stiu de ce, am inspirat puternic mirosul de placinta calda, ca si cum as fi vrut sa-l duc cu mine undeva, departe. De parca eu as pleca. Doamne, ce sentiment am...

[jo_ana]

Draga Cristina,
si noi trecem prin asemenea stari: nemultumiri legate de serviciu, dar nu atat de mari incat sa-l lasi balta! Ganduri despre a o lua de la capat intr-o tara civilizata...dar e greu cu un copil dupa tine. Acum cativa ani era o posibiliate, dar acum nu mai suntem siguri.
Suntem nemultumiti, dar si multumiti. Nici nu stim daca e un pacat ca ne complacem in starea aceasta, sau e un si mai mare pacat ca nu suntem multumiti cu ceea ce avem.
E intr-adevar un cerc vicios si care creeaza o stare de incomfort ... ei, asta e! tara tuturor posibilitatilor e aici, la noi!

[framboise]

[cristina_gl]

[Kristin]

Draga Cristina,

Vreau sa iti spun ca te inteleg ca treci printr-o perioada de framantari. Nu iti gasesti locul. Insa pana la urma, daca nu altcineva, atunci timpul va decide pentru voi.

Important e ca ACASA sa te simti acolo unde ti-e sufletul. Vreau sa iti spun ca eu am invatat aici sa fac placinta cu branza si miroase toata casa, incat si nemtii au devenit dependenti de ea. Dar eu aici, ca si oriunde, ma simt acasa. Eu ma simt acasa acolo unde e familia mea, adica sotul meu. De parinti ne-am "rupt" de mult timp si ne-am dat seama ca, desi i-am fi avut langa noi, nu i-am fi putut ajuta cat ii ajutam acum. Poate ca nu e cea mai buna decizie, insa, odata luata, ne-a linistit. Si acum revederile sunt mult mai asteptate ca inainte. Uneori, trebuie sa alegi. Orice ai alege, va ramane in urma ceva de regretat. Trebuie sa iti asumi aceste regrete.

Poate ca sunt eu mai putin conservatoare in privinta asta, insa nu am ratat nici o oportunitate de a pleca, de cate ori mi s-a oferit ocazia. Am mai spus asta. Si, daca mi se va oferi ocazia sa merg in China, in China voi merge. Nu definitiv, insa daca nu cunosti "altceva-ul", nu ai cum sa spui ca va fi mai bine sau mai rau. Pe de alta parte, iti vor lipsi multe lucruri care tin de Romania. Insa, la un moment dat, tragand linie si adunand, vei decide unde te vei stabili. Dar depinde mult de cum esti, ca personalitate. Eu ma adaptez usor oriunde, dar nu toata lumea e ca mine. In plus, ai si un copil si nu e usor sa il cari peste tot.

Sunt foarte de acord cu Framboise in ce priveste limbile straine. In liceu, aveam o profa de engleza cam dusa cu pluta, care ne dadea atatea teme, de am strans in 2 ani vreo 6 caiete studentesti. Si de Revelion am scris la engleza, ca sa termin temele, asa de multe erau. Si acum ii multumesc ca m-a fortat, pentru ca altfel nu m-as fi descurcat prin tarile in care am umblat.

Din pacate, nu am facut germana nici o picatura la viata mea, asa incat acum ma straduiesc din greu sa o invat. Si e mai grea ca engleza, asta e cert. Imi ocupa mult timp, dar si satisfactiile sunt mari cand incepi sa intelegi oamenii din autobuz, din metrou, prietenii nemti sau vanzatoarele de la magazin. E demential sa vezi ca POTI. (Fram o sa sa spuna ca ea nu poate sa inteleaga cum poate invata cineva limba asta, dar tu sa nu o crezi )

Asa ca... spor la invatat o limba straina, e esential daca vei avea ganduri de plecare. Fara o limba straina, iti va fi extrem de greu sa te adaptezi.

Si, crede-ma, orice curs de limba straina dintr-o tara(alta decat Romania) se raporteaza la o alta limba straina. Deocamdata, nu se raporteaza la limba romana. Eu am invatat germana de baza cu ajutorul englezei.

Pupici si bafta ! Sper ca nu am scris prea mult

[cristina_gl]

Stiu, Kris, ca acasa ar putea sa fie oriunde iti gasesti implinirea. Si eu sunt o fire adaptabila, n-am probleme de comunicare, chiar imi plac schimbarile. Deocamdata insa, nu pot sa iau in calcul ceva major. Dar s-ar putea sa vina un moment in care n-o sa mai suportam multe. Daca mi s-ar oferi ocazia sa plec (temporar, asa cum bine spui), n-as ezita nici eu. As sti ca merg acolo cu un scop destul de bine conturat, ca stiu ce voi avea de facut. Dar ca sa plec asa, la voia intamplarii, in speranta ca ma voi descurca cumva... inca nu, n-as face pasul acesta. De fapt, nu stiu daca l-as face vreodata. De fapt, nu stiu nimic. Ma contrazic si eu.

[Kristin]

Pentru tine:

Luciditate

Atunci cand focul devine apa,
ai putea sa spui
ca nu te arzi.

Insa cand apa
navaleste cu forta unei flacari
in sufletul pustiit,
s-ar putea sa te arzi
sau sa te inunzi
nemaigandindu-te la ce ai tesut aseara
sau azi dimineata
sau in vis...

Ia clipa ca pe un dar
si scufund-o in apa, in foc,
dar nu uita
sa o plantezi in pamant,
ca sa nu o uiti.