Jurnalul unei asteptari

[Mellyssa]

Alovel, nu inteleg?

[Mellyssa]

Adica am gresit eu cu ceva?

[alovel]

Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Nici vorba ..........
Scuze
Incercam sa dau raspuns la ce a intrebat Dana si pentru asta am citit la jurnalul copilului ca sa vad ce zici despre situatia actuala .....

[Mellyssa]

[Mellyssa]

[alovel]

OK. Acum am inteles.
Scuze ca am avut nevoie de explicatii clare care poate nu s-au potrivit cu ceea ce intentionai tu. Adica, scuze ca intr-un fel am rupt aerul de mister al povestirii.
Cred ca daca n-ar fi intrebat Dana nu as fi facut asta ... dar intrebarea ei m-a starnit sa gasesc varianta corecta.

Stii, povestirea ta ma face sa ma intreb: e mai bine sa te casatoresti cu cineva de care esti f.f.f. indragostita, asa la modul acela total sau cu cineva cu care simti ca te intelegi f. bine, ca ai multe in comun si pe care il iubesti altfel, nu asa cu pasiune?

[Rica]

Daca iti dezvalui identitatea, sa ai grija, ca noi te descoasem!!! Daca nu te deranjeaza asta e ok, dar sa nu ne spui ca nu ne poti povesti mai multe!

Eu la un moment dat am vrut sa spun despre povestea ta ca este "adolescentina"(in sensul bun al cuvantului), dar pentru ca nu te cunosc si nu vroiam sa crezi ca te iau peste picior m-am abtinut. Uite, insa ca aveam dreptate. Oricum, este o poveste de dragoste foarte frumoasa, in care cred ca se regasesc multe femei. Nu stiu daca mai poti iubi asa a doua oara. Adica, de fiecare data iubim altfel. Nu mai putin intens, sau mai putin pasional, ci pur si simplu altfel!! Si mie mi s-a intamplat sa iubesc asa in adolescenta, dar la un moment dat am realizat, ca omul respectiv nu este exact cum as fi vrut eu.

[danaG]

Cred ca acum Alovel se asteapta sa-mi fac mea culpa ..............ca din vina mea s-a intrerupt acest jurnal frumos.
Eu sunt curioasa din fire. Nu am vrut sa stric farmecul ci sa stiu daca acesta dragoste frumoasa s-a finalizat frumos. Cel putin ai ramas cu amintiri placute...
Am si eu un jurnal scris in acest fel (adolescentin) si scriam chiar despre sotul meu actual............Dar acum sunt mai practica si vreau "palpabilul". Asa sunt eu...........
Hai sa fiu mai explicita. Am o sora care trece printr-o perioada asemanatoare cu cea descrisa de tine. Ea chiar pluteste................dar baiatul (va spun cu durere in suflet) este departe de ce ar trebui sa fie. Sora mea nu mai are suflet ci o rana deschisa pe care baiatul pune sare. Sorry

[Mellyssa]

Oare de ce noi, oamenii, mai intai facem gafe si apoi vrem ca toti ceilalti sa uite? De ce, cand imi doresc atat de mult, din tot sufletul meu, sa il fac fericit nu reusesc decat sa fiu rea cu el si sa-l dezamagesc. De cate ori nu mi-am propus sa ma schimb, sa devin buna si tandra cu el, de cate ori nu l-am rugat pe Dumnezeu sa ma schimbe. Oare eu chiar nu sunt in stare de nici un sacrificiu? Oare eu ma arunc orbeste ca apoi sa ma intreb ce rost are viata pentru mine?
In fond, eu nu am nici un sens. Nu am nici o perspectiva, nici un prezent, nici un viitor. Doar iubire. Dar, poate oare cineva sa traiasca doar iubind? Nu e suficient. Iubirea, fara minimum de decenta materiala, moare mai repede decat un vis.(

[Mellyssa]