Jurnalul Irinei si al Andreei

[robertzica]

Revenim si noi cu povesti dupa un week-end plin...

sambata ne-a dus mami la sala de sport, la locul de joaca si a fost mare veselie:







Dupa ce am obosit de-atata joaca, am plecat la biblioteca si acolo am ascultat povesti si cantecele despre ursi polari, apoi am facut cate un ursulet din pungi de hartie si desene pe care le-am decupat. A fost interesant dar cel mai mult ne-a placut cand ne-a lasat mami sa ne alegem ce carticele sa ne luam acasa:




Duminica am avut iarasi parte de joaca la sala de sport de data asta la child care ca mami s-a ambitionat sa se joace cu o bicicleta de interior. Cel mai frumos a fost ca duminica seara a venit tati (s-a vandut casa noastra din Romania si de-acum tati va avea camionul lui asa ca noi speram sa vina si mai des pe-acasa) si l-am intampinat cu chiote de bucurie, topait si pupaceala.

Astazi a fost o zi mai speciala, pentru ca tusim de zor mami nu a lasat-o pe Irina la scoala asa ca ne-am jucat impreuna cat de mult am avut chef, apoi am plecat la cumparaturi iar la intoarcere ne-am ocupat de decoratiuni interioare:


apoi am luat sacosele de panza pentru cumparaturi si le-am umplut cu jucarii prefacandu-ne ca mergem si noi la cumparaturi de jucarii, dupa ce am indesat tot ce ne-a cazut in manute, am chemat-o pe mami sa ne faca poze la isprava:


Si mai avem pe-aici un pomisor facut de Irina la scoala:

[nicol_s]

Superbe locurile de joaca de pe la voi!

Felicitari lui tati pentru tranzactie si mult noroc la achizitionarea camionului

[analy]

[robertzica]

Multumim mult pentru martisor!

Sa stiti ca am avut si noi martisoare... ni le-au facut mami si tati. Nu sunt ele atat de frumoase cum sunt cele din tara dar am sarbatorit si noi Primavara:



Andrusca este singura care poarta martisorul:


In rest am fost foarte ocupate cu nazdravaniile, Irina a fost la scoala, Andreea la Sharon (la day care), am fost si cumintele saptamana asta, ne-am mai ales si cu pedepse din cand in cand. Cea mai mare bucurie este, insa, Pumpkin (Dovlecel). Pumpkin este catelul copiiilor din clasa Irinei. Este un catel de plus pe care copiii au ales sa il cheme Pumpkin. Si pentru ca sunt buni prieteni, copiii il iau pe rand acasa in week-end-uri si apoi scriu o povestioara despre cum au petrecut alaturi de el. Saptamana asta a fost randul Irinei sa il ia acasa pe catel. Andrusca a fost la fel de incantata ca si Irina sa aiba un nou prieten de joaca.

Asa ca, joi la pranz, imediat ce au mancat - evident, asistate de Pumpkin - au luat-o si pe Ana (pisicuta de plus de care Irina nu s-a despartit multa vreme) si s-au uitat la Printesa Lebada:


apoi au colorat si Pumpkin le-a admirat "operele":


au mers la nani impreuna si la pranz si seara:




joi dupa-amiaza mami si Irina aveau intalnire cu prietenii nostri (Natalie si fiul ei Kairo) la Discovery Center asa ca, Pumpkin a vizitat si muzeul:








pe drum, Irina l-a tinut pe Pumpkin in brate, sa nu cada si sa faca "au":


seara au venit si verii in vizita si au fost incantati sa il cunoasca pe Pumpkin, au fost si cateva "divergente de opinie" vis-a-vis de cine trebuia sa il tina in brate pe catel insa... totul s-a rezolvat cand mami a spus ca Pumpkin merge sus pe dulap daca nu vor sa il tina in brate pe rand. Partea frumoasa a serii a fost faptul ca toata trupa a mancat foarte bine:


Vineri am fost la piscina, la joaca dar din pacate Pumpkin a trebuit sa ne astepte in masina pentru ca mami nu a vrut sa verifice daca bietul catel stie sa inoate nu de alta dar am fi lasat restul copiiilor fara prieten de joaca daca il udam, a urmat somnul de pranz, am citit povesti:





L-am facut pe Pumpkin printesa:


Irina i-a prezentat dinozaurii magnetici:


apoi l-a plimbat cu caruciorul de cumparaturi in jurul masutei din sufragerie:


Sambata am fost un strop la biblioteca, la story time, am mai ales niste carticele de citit acasa si au facut castel din cuburi de lemn:

(Castelul se numeste Castelul Magic si cine intra inauntru si isi pune o dorinta, sigur i se va indeplini... asa mi-a spus Irina - arhitectul adica).

Urmeaza sa vedem ce program avem pentru astazi, program in care, evident, va trebui inclus si Pumpkin, deocamdata am printat un colaj cu fotografiile din ultimele zile, colaj care va constitui o parte din tema pentru acasa, alaturi de Pumpkin desenat de Irina si de povestea pe care va trebui sa o scriu eu:



A fost interesant week-end-ul cu Pumpkin, am vazut cat de responsabila poate fi Irina atunci cand se gaseste o ocazie, ne-am gandit mai mult la ceea ce facem impreuna cu fetele si cat de mult timp petrecem jucandu-ne cu ele, ce activitati au la dispozitie...

Cam asta s-a intamplat pe la noi...

[robertzica]

Am uitat un amanunt important: tati a trebuit sa promita ca o sa cumpere un catel adevarat care sa arate exact ca si Pumpkin doar ca il va chema Misu... nu va inchipuiti ce veselie a fost pe capul nazdravanelor imediat ce au obtinut promisiunea lui tati.

[jenn]

Grozav week end ati avut!Felicitari pt mami si tati,au talent artistic!Mi-au placut martisoarele!Avem si noi la scoala un urs care e luat acasa pe rand,mie mi s -a parut o ideea grozava,vad ca si acolo se foloseste ideea.In rest,fetele superbe ca de obicei,va invidiem pt apetit!Succes cu noul membru al familiei!

[robertzica]

Multumim! Da, a fost un week-end extrem de interesant :) si de diferit fata de celelalte.

Martisoarele au fost destul de simplu de facut dupa ce i-a venit lui tati ideea sa rasuceasca atele cu surubelnita electrica :). N-au stat ele rasucite prea bine dar... oricum, aduc a martisoare.

Cu catelul mai avem de asteptat. Nu vrem catel in apartament ci abia atunci cand vom avea casa. In plus, Andreea nu e deocamdata la varsta la care sa inteleaga ca un animalut nu e o jucarie, ea jumuleste tot ce prinde si nu vrem sa chinuim un sufletel. Dar, imediat ce vom avea casa si curte cu siguranta vom avea si catel.

Am fugit la treburi!

[adeluta75]

Ma bucur ca v-ati distrat pe cinste in weekend.
Ai doua fete minunate ,sa -ti traiasca si sa te bucuri de ele.Cand te citesc ,imi reamintesti ca eu poate ma vaicaresc prea mult ca imi este greu...daca tu la capat de lume si cu un tatic plecat mai tot timpul te descurci,atunci eu nu ar trebui sa ma vaicaresc atat
Eu am sa va citesc in continuare fetelor...bucurati-va de copilaria frumoasa pe care o traiti intr-o tara civilizata
p.s:Imi plac hainutele fetelor tale...rochite cu imprimeuri cu capsuni, pe la noi nu mai vezi din pacate.

[nicol_s]

[robertzica]

Adela, multumesc pentru complimente!
Rochite pe aici sunt de toate felurile si la toate preturile... gasesti cam orice iti trece prin cap, bani sa ai :). Un loc de unde eu am cumparat diverse lucruri in ultima vreme este www.oldnavy.com si partea frumoasa este ca trimit si in Romania. Eu cumpar de la ei produsele in "sale" altfel sunt cam scumpi si, mai ales, pentru copii nu imi place sa dau multi bani pentru hainute pe care le imbraca 3-4 luni.

Multumim pentru ca ne citesti!

Cu vaicareala, ce pot sa iti spun este ca nu sunt nici eu vreo viteaza si am avut o perioada urata in vara lui 2009 cand sotul s-a hotarat sa se apuce de camionageala, eu lucram la McDonald's unde atmosfera era de 2 bani din cauza mexicanilor care faceau tuturor numai mizerii si am ajuns la psiholog. Plangeam in continuu, ca un copil, nu puteam sa vorbesc de atata plans (intre noi fie vorba cred ca l-am bagat in sperieti pe nenea pisalogu' cu bocetele mele). Mi-a recomandat antidepresive ca aveam toate cele necesare pentru a dezvolta o mare depresie: copil de 8 luni, mediu de viata nou, copil de aproape 3 ani, singura pe-acasa, job demoralizant. Nu am vrut sa iau antidepresive stiam ca o data ce incepi sa iei asa ceva nu mai scapi de ele pentru tot restul vietii asa ca mi-am promis ca din ziua aceea eu voi fi fericita. Voi multumi lui Dumnezeu pentru masina mea (care e o amaraciune dar e a mea si imi fac treaba cu ea); pentru copiii mei sanatosi, pentru sotul meu care ne iubeste si care se da peste cap sa aduca acasa suficienti bani asa incat eu sa pot sta cu copiii, pentru Sharon (mama mea din America, asa cum isi spune ea si cum imi place sa ii spun si eu) care are grija de fete atunci cand am nevoie de o ora libera in care sa ma racoresc sau cand am treburi unde nu le pot lua pe fete; merg la sala de sport sa imi determin creierul sa secrete endorfina, caut cele mai interesante lucruri de facut cu fetele pentru ca ele sa invete cat mai multe lucruri cu putinta, imi umplu viata cu lucruri care imi plac (piese de teatru radiofonice, un abonament la un site unde pot vedea online filme, scriu pe blogul meu, voluntariez la o biserica).

Multi spun ca viata mea e frumoasa dar ca este si foarte grea. Eu incerc sa vad doar partea frumoasa si imi spun in fiecare zi ca VREAU SA FIU FERICITA. Cred ca oricat ar incerca sotul si lumea din jurul meu sa ma faca fericita numai eu pot cu adevarat sa imi construiesc fericirea. Totusi, mai sunt momente cand imi sun sotul si ii spun ca ar trebui sa vina acasa fiindca eu nu mai rezist asa.... pentru ca viata asta e departe de ce mi-am dorit insa "the show must go on".


va doresc tuturor o zi de 8 Martie absolut minunata si iubire multa multa!