Forum CopilulMeu

ADEVAR
Nu toate adevarurile se pot spune (proverb francez).
Adevarul iese ca untdelemnul deasupra apei.
Din vorba in vorba iese adevarul (proverbe romanesti).
Minciuna este ca uleiul, pluteste pe suprafata adevarului (Sienkiewicz, Quo Vadis, cap.XI).
Adevarul izbucneste, la urma urmei, in ciuda prefacatoriei (Leonardo da Vinci, Fragmente alese).
Adevarul asteapta. Numai minciuna este grabita (Al. Vlahuta, Ganduri).
Iubeste adevarul, dar iarta greseala (Voltaire, Discurs in versuri asupra omului).

AJUTOR (A AJUTA)
Daca nu-l ajuti pe om la o adica, dar mai incolo, degeaba.
Ajuta celui slab, ca sa nu iei, in urma, povara lui asupra ta (proverbe romanesti).
Iubeste si ajuta fara a precugeta la folosul tau (B.P. Hasdeu, Epitaful Iuliei).
Ajuta-te si cerul te va ajuta (La Fontaine, Fabule).

AMABILITATE
Atitudinea amabila este pentru corp ceea ce bunul simt este pentru spirit (La Rochefoucauld, Reflectii sau sentinte si maxime morale).

A SE AMESTECA
Nu te amesteca in toate, ca sarea in bucate.
Nu te amesteca nepoftit in vorbele altora.
Nu te amesteca unde nu-ti fierbe oala (proverbe romanesti).

ASCULTARE ( A ASCULTA)
Vorbeste putin, asculta mult (proverb albanez).
Cine vorbeste seamana, cine asculta culege ( proverb persan).
Intai asculta si pe urma vorbeste.
Cine nu asculta nu invata.
Tinerii, inaintea batranilor, sa aiba urechi, nu gura.
Asculta si nu te mânia, ca sa te poti indrepta.
Grabnic la auzire si zabavnic la graire (proverbe romanesti).
Omul sa-si ingaduie a spune numai ceea ce-i place lui insusi sa asculte (Aristotel, Etica nicomahica).
Prima lectie pe care o dai copilului tau sa fie ascultarea (supunerea); a doua va fi ce vei dori ( B. Franklin, Maxime).
Munca trezeste si educa ascultarea, stapanirea de sine, atentia, siguranta si rabdarea (Smiles, Fii om de caracter).

ATENTIE
Nu-ti pune mintea cu nebunul (proverb romanesc).
Nu arunca piatra in vecini, daca ferestrele tale sunt de sticla (B. Franklin, Maxime).
In tot ce faci, gandeste-te la sfarsit.
(En tout chose il faut considerer la fin) ,(La Fontaine, Vulpea si Tapul).
Deprinde-te sa fii atent, cand vorbeste cineva si transpune-te, pe cat putinta, in sufletul vorbitorului (Marc Aureliu, Catre sine insusi, VI).

BATAIE (A BATE)
Omul nu se bate cu batul, ci cu cuvantul.
Cine nu intelege de cuvant nu intelege nici de ciomag (proverbe romanesc).
Bataia si tot felul de pedepse corporale si umilitoare nu sunt mijloace de disciplina ce se cuvin sa le intrebuintam in educatia copiilor din care vrem sa scoatem oameni intelepti, buni si cu initiativa (A.S. Makarenko, Cartea pentru parinti).
Bataia si ocara nu se intorc niciodata (Anton Pann, Povestea vorbei).

BATAIE DE JOC (A-SI BATE JOC)
Bataia de joc este o obraznicie fata de buna-cuviinta (Aristotel, Retorica, II, XII, 10).
Intelepciunea cea mare nu sta intr-o vorba de dojana, ci intr-o vorba care, fara sa-si bata joc de nenorocirea omului, sa-l imbarbateze, sa-i dea curaj (N.V. Gogol, Taras Bulba, VII).
Nu trebuie sa-ti bati joc niciodata de nenorociti, caci cine poate fi sigur ca va fi totdeauna fericit? (La Fontaine, fabula Iepurele si potarnichea).

BATJOCURA (A BATJOCORI)
Nu este drept a batjocori pe sarac (Ben-Sirah, Cartea intepeciunii).
Sunt oameni pe care chiar dusmanii nu-i pot batjocori (N. Iorga, Cugetari).
Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iarta mai putin; ea este graiul dispretului (La Bruyere, Caracterele).
Cei mai putin placuti sunt aceia care batjocoresc (S. Smiles, Fii om de caracter).
Celui batjocoritor nu-i place dojana (Solomon, Proverbe).

BATRANETE
Pe batran sa-l cinstesti ca pe un parinte si pe orice tanar ca pe un copil al lui.
Pe batran sa-l cumperi, sa nu-l vinzi.
De omul batran sa nu razi, caci ai sa ajungi ca el.
Pomul stramb din tinerete
Nu se-ndreapta-n batranete (Proverbe romanesti).
Nu batranetea omoara, ci trandavia (Proverb rusesc).
Batranetea stimata si onorata de tineri devine mai usoara (Cicero, Despre batranete, VII).
Batranetea e vrednica de respect, cand a fost in urma ei o barbatie (N.Iorga, Cugetari).
Intreaba pe cei in varsta, asculta pe cei batrani (J. Joubert, Cugetari).
Respect fata de batrani, atentie in fapte, vorbe si priviri (Komensky,Scoala materna, IV ).
Celor mai batrani ca tine
Da-le cinstea ce li se cuvine (Anton Pann, Hristoitia, IX).
Suflati colbul de pe cronici si faceti sa renasca virtutile batranilor de atunci, in sufletul tinerimii de azi A. Vlahuta, Ganduri).

BETIE

Cine bea pe datorie se imbata de doua ori (proverb albanez).
Daca trei persoane iti spun ca esti beat, culca-te (proverb georgian).
Ceea ce este in inima celui treaz este pe limba betivului (proverb grec).
Betia strica omenia.
Omul la betie isi da arama pe fata.
Betia o vindeca numai sapa si lopata.
Betia e saracie grozava.
Nu e betiv cine bea, ci cel ce se imbata.
Betivul se invata cu betia, ca si talharul cu hotia.
Betivul isi bea si straiele si mintile.
Omul beat se tavaleste ca porcul si vorbeste ca nebunul.
Cu cat e nepotrivit, a vedea un beat stand intre doi treji, cu atat e mai urat a sedea cel treaz intre cei beti.
Din fata omului beat sa te dai la o parte.
Omul beat e ca un caine turbat.
Omului beat sa-i bati in struna.
Vazut-ai mata legata la cap si om cu minte cand e beat?
Ori sa nu bei peste masura/ori sa fugi de bautura.
Bautura e samanta de vorba.
Sa bei, dar sa nu-ti bei mintile.
Sa bei vinul, dar el sa nu te bea.
Cine bea pan-la-mbatare,
Nume bun in lume n-are (proverbe romanesti).
Betivul isi ineaca intai necazurile si apoi viata.
Omul cuminte se face nebun cand se imbata (N. Iorga, Cugetari, p.21; 132).