Forum CopilulMeu

Hristos a Inviat! si bine v-am gasit mamici si viitoare mamici!
Sunt o graviduta de aprox 12 saptamani si trec prin "focurile" testelor de sarcina...tocmai am primit rezultatele la Anti Chlamydia, Anti Citomegalovirus, Anti Toxoplasma si Anti Listeria. iar doctorita mi-a spus ca rezultatele sunt bune. Tinand cont ca am aproape 33 de ani, e prima sarcina, prima mi s-a recomandat sa fac Triplu Test si Ecografia tridimensionala.
Ce-mi puteti spune mai multe despre aceste teste? Dupa parerea voastra, ar mai fi indicat si altceva? Apropo, doctorita mea e o dulce si se poate vorbi deschis cu ea, deci o pot intreba orice....
Acum o saptamana, intr-o dimineata am avut 2-3 picaturi de secretie rosiatica. Mi-a dat tratament cu utrogestan si no-spa si nu am mai avut nimic de atunci. Nu am greturi, stari de voma, mananc cam tot ce vreau..nu am alte probleme!
Si inca ceva, pe 2 mai merg la a doua ecografie sa-mi vad bebelul..sunt tare nerabdatoare!
Va pup pe toate si va doresc multa sanatate!

Hello
Adevarat a inviat
ce sa ti zic!!! Triplu test mi a zis si mie sa il fac si nu l am facut. Si nu mi pare rau. La eco 3D, e frumos ca iti arata bebelul, inimioara, o auzi cum bate, il vezi cum se misca, se estimeaza concordanta intre varsta biologica si cea gestationala, sa nu existe decalaje, se vede colul...E frumos...Acuma, si cu analizele astea...ele sunt ft importante mai mult dupa nastere, daca, doamne fereste, are ceva bebelul( iritatii ale pielii etc). Medicul neonatolog cere aceste informatii. Dar, m am convins ca ce e sa se intample, in cele mai multe cazuri se va intampla. Ideea e ca tu sa fii linistita, bine dispusa si sa privesti cuincredere spre viitor. Stii ce am facut eu cand am avut problele serioase? Am rugat o pe bebica sa lupte ea pt viata, ca eu nu mai aveam ce face...Cum vorbeam cu ea si ma concentram asupra ei, cum misca de mama focului...asta in conditiil in care trecea ft mult timp in care nu dadea nici un semn, medicul la care eram atunci zicand ca sa o scoatem ca nu mai e nimic de facut...Daca aceste teste te streseazal gandeste te de 3 ori inainte de a le face.BB simte tot. Pt ca mie imi faceau rau eco Doppler in ultima luna, am refuzat eco. Si bine am facut. ai incredere in instinctele de mama.
Urmeaza o perioada frumoasa pt tine, mai ales cand misca piticul...Tu bucura te de bebel si nu lasa pe nimeni sa te demoralizeze. nici nu stii cat conteaza sa fii linistita...Sper sa ti raspunda cineva mai multe si in privinta triplu testului...
Cea mai completa eco o vei face cam pe la 19 saptamani( parerea mea e sa o faci la 21, sa nu te intoarca pe motiv ca nu se vede bine...). Atunci, daca iti face foto in $D, vei vedea si cu cine seamana...Mie asa mi s a intamplat...

Multumesc din suflet Paula...esti o dulce. Sfaturile tale imi merg la suflet, mai ales ca sunt totusi la inceput...eu sunt optimista. Imi doresc un copil de ani de zile, este prima oara in viata mea cand am ramas insarcinata si desi nu mai continui relatia cu tatal bebelului, fost prieten, acest lucru m-a intarit as putea spune si m-a facut si mai puternica si mai dornica de a lupta pentru copilul meu..caruia taticul ii spune "Fasolica".
Am incredere in doctorita mea si deocamdata nu m-a pus sa fac o mie de steste..dar i-am spus eu ca tot ce e necesar voi face, doar ca sa fie bine copilul, tinand cont si de faptul ca peste 2 luni voi face 33 de ani. Bineinteles ca ma voi baza pe instintele mele de viitoare mamica si voi face ceea ce simt eu ca e mai bine....de-abia astept ziua de marti, 2 mai sa-mi vad puisorul din nou la ecograf. Prima oara cand am fost era o pata de culoare de cca.1,5 cm. In momentul acela, am zis ca oricare ar fi situatia mea sufleteasca, acel copil va fi sanatos si foarte iubit si voi lupta pentru el. Ceea ce fac deja....
Cred ca as prefera ecografia 4d + morfologia fetala, dar sigur voi asculta si de medic.
Iti multumesc inca o data si sper sa mai tinem legatura...apropo, nu am retinut daca esti mamica deja sau viitoare mamica?!

Hello
am nascut in februarie o fetita de 1170 gr, prematura, la 7 luni. marele ei noroc a fost ca a stat 33 saptamani in burtica. Eu am avut probleme cu hipertensiunea si poate sarcina mergea mult mai bine( de fapt sunt sigura de asta0 daca nu mergeam la mdici sa vad ce si cum. Oricum, nu au avut ce sa faca in leg cu hipertensiunea. Pe ultima suta de metri a vrut Doamne Doamne sa ajung la un medic exceptional care ne a salvat pe amandoua. Stand mult in spital am vazut multe. 33 de ani ai tai sunt o varsta frumoasa de a face un bb. Am vazut femei la 42, 39 care au adus pe lume super bebei. Iti dai seama ca eu am testat pe pielea mea efectele extrem de nocive pt bebe ale stresului.
Nu stiu daca am inteles bine, tu nu mai vorbesti cu tatal bebelului? Daca e asa, te admir pentru curaj, tinem pumnii sa fie ok si cred ca o sa fii o mamica grozava.
( pentru copii)

Buna treasure. Si eu sunt o gravida care sta sa nasca si la inceput nimeni nu credea ca voi ajunge aici, aveam eminenta de avort, am facut tratament de mentinere, am facut perfuzii, aveam dureri dar am reusit si maine impinesc 9 luni si se pare ca bb v-a mai sta in burtica. Trebuie doar sa crezi si sa ti-l doresti cu adevarat si o sa reusesti. Este important sa-i transmiti lui bb un optimism si nu ingrijorare sau framantari. O sa vezi cand v-a misca ce bine o sa va intelegeti. Iti doresc numai bine. Te pup.

Multumesc dragutelor pentru mesaj si pentru urari.....
Nu eu nu mai vreau sa vb cu tatal copilului. Povestea e putin mai complicata. Am fost prieteni doar o luna inainte de a ramane insarcinata, deci acum ne stim cam de 3 luni. A fost incantat cand i-am spus de sarcina, recunosc ca eu am vrut acest copil oricum si am premeditat oarecum faptul de a ramane insarcinata. Nu eram sigura ca o sa si raman, caci nu am ramas niciodata pana acum, desi am incercat de multe ori. Se pare insa ca tatal nu isi incheiase socotelile cu "trecutul" atunci cand ne-am cunoscut noi si desi nici macar o clipa nu a zis ca nu-si doreste acest copil sau macar sa aduca vorba de vreo intrerupere de sarcina, de 2 saptamani s-a dat la fund. M-a intristat oarecum, dar faptul ca in burtica mea exista o viata, un pui d eom, m-a facut s atrec peste, desi starile emotionale probabil ca au dus la niste mici sangerari, ca atre ca acum sunt pe tratament cu Utrogestan si No-spa.
Dar, vorba voastra....bucuria de a-l avea pe Fasolica nu se compara cu nimic...sunt increzatoare in Dumnezeu si El stie cat imi doresc acest copil. Parintii mei au inteles situatia, prietenii m-au surprins cu grija lor fata d emine, deci sunt convinsa ca voi face fata.
Iar acum va am si pe voi..si va multumesc.
Marti, 2 mai, merg la ecografie..de-abia astept. Sigur ca veti primi vesti...dintre cele mai bune, evident!
Apropo..doctorita mea, Anghel Georgiana (poate ati auzit, este si in Cantacuzino) este o scumpa si am mare incredere in ea...cunosc cel putin 6-7 persoane care au nascut cu ea si au fost super incantate. Cred ca e mare lucru sa-l simti pe doctor aproape d etine. Cel putin pentru mine conteaza, mai ales ca intru cam repede in panica!
Va pup si mai scrieti-mi.

FELICITARI DRAGA MAMICA.SI AI DREPTATE NIMIC NU SE COMPARA CU PUIUL TAU DIN BURTICA. ESTI DEMNA DE TOATA LAUDA. BRAVO.

Multumesc draguta mea....
De fapt sunt obisnuita sa am grija de mine singura..asa a fost viata. Ai mei nu au avut posibilitati deloc si m-am descurcat cu toate singura: facultate, job, casa, masina..evident strictul necesar, nicidecum lux! Dar sunt mandra de mine si de aceea ma gandesc ca daca Dumnezeu mi-a dat atatea, fara a mi le dori neaparat cu tot dinadinsul, acum trebuie sa ma ajute sa-l aduc pe lume pe Fasolica si sa am grija de el....Sunt optimista! Pe 1 mai chiar merg la Manastirea Ghighiu cu 2 prietene...stiu ca e o icoana facatoare de minuni acolo si simt o atractie de a merge.
O sa aprind o lumanare si pentru tine si puiutul tau care trebuie sa scoata capsorul in lume..si o sa ma rog, de fapt, pentru toate mamicile....
Te pup!

Treasure, inteleg perfect prin ce treci pt ca si eu am trecut prin ceva asemanator. Nu identic, dar asemanator. Si sa stii ca Dumnezeu le apara pe mamici. sotul, initial, aa fost impotriva, eu nu am renuntat, am vrut chiar sa plec de acasa, dar doamne Doamne a vegheat asupra puiului. Au urmat momente grele pentru noi 3 din care, in final, am iesit cu bine. Ce vreau eu sa zic: lasa totul sa treaca de la sine, ai sa vezi cum se aranjeaza totul in viata asta. Sincer imi pare rau, pe de o parte ca treci prin asta dar, pe de alta parte, esti foarte motivata. eu nu o sa spun ca o sa fie ok dupa ce nasti, o sa fie un pic greut, dar numai la gandul ca de tine depinde o viata te mobilizezi fantastic. Pe mine m a cutremurat prima data cand am vazut -o . Cum poate creste in noi o fiinta atat de perfecta...De fapt nu te mai retin cu detalii de astea, ca o sa vezi.
Cu incredere in tine si n copil, treasure. Tinem pumnii lui treasure...

Multumesc mult Paula. Crede-ma ca sunt foarte constienta atat de partea frumoasa, dar si de cea mai putin frumoasa care va urma. Normal ca mi-ar fi placut si mi-as fi dorit ca, seara, sa-l am pe tatal copilului langa mine si mai ales in lunile inaintate, cand totul o sa fie mai greu. Mi-ar fi placut sa fie alaturi de mine la prima miscare in burtica mea, sa-mi vada lacrimile de bucurie pe care le voi avea cu siguranta, sau s afie alaturi de mine la primele clipe dupa ce voi naste. Dar stiu ca totul este aranjat de Dumnezeu, si numai el poate hotari pentru noi.
Nici macar nu incerc sa judec de ce s-a intamplat asa....bucuria de a avea un copil ma face sa trec mai usor peste.
Si ma gandesc mereu ca Dumnezeu este cu noi intotdeauna.
Si el va aranja lucrurile intr-un fel sau altul. Eu am trecut deja pe locul doi, cel mai important este copilul meu, pe care desi inca nu-l simt, il mangai in fiecare seara si-i vorbesc.
Multumesc inca o data si crede-ma ca ma ajuta enorm sfaturile si incurajarile tale.
Te pup si ai grija de tine!