by camistefi » Wed Jul 25, 2007 7:19 pm
problema nu este daca ma pot sau nu intretine singura cu copilul...ci faptul ca el, ca tata, ca parinte, are o bobligatie fata de copil daca tot sustine sus si tare ca ii va demonstra el copilului ca il iubeste, si mai alea cand ii poarta numele... practic e un copil de care vrea sa fie legat, nu vrea sa ma lase doar pe mine sa ii fiu mama si atat.... as fi atat de fericita, dar pt ca el a zis "e si copilul meu, vreau sa am drepturi" eu vreau sa ii demonstrez ca trebuie sa aibe si obligatii, nu sa fie scutit la capitolul asta pt ca ASA VREA EL. daca banuiesc ca are un venit care i-ar permite sa ii ofere mult mai mult copilului decat o face acum, sunt indignata de eschivarea lui permanenta, vine cu tot felul de scuze sa nu dea...pt propriul copil, nu a venit o data cu o bomboana la el, i-a adus o data o jucarie si atat.... daca asa sta treba, am sa joc jocul asta si am sa ii arat copilului mai tarziu ( NUMAI daca ta-su va veni cu pretentii la el cand copilul va fi mai mare) ca a avut un tata foarte "grijuliu". desigur, ca dorinta mea cea mai mare ar fi sa ne lase in pace cu totul, sa renunte la drepturi, sa aiba numele meu de familie, si sa nu mai aud toata viata de el...insa ma tem ca nu e posibil. oricum, trauma sufleteasca e adanc imprimata in sufletul meu. bravo celor care au fost destul de destepte sa nu se lege la cap de la bun inceput, cu barbati care nu merita...