Forum CopilulMeu

Nu stiu daca v-ati mai confruntat cu o pb ca si a mea.
sunt cu prietenul meu de 3 ani jumate si riscam sa nu ne mai suportam. eu inca il iubesc dar ceva e la mijlok si nu stiu ce. va rog nu ignorati problema mea pt ca nu mai stiu la cine sa apelez iar banii pt un siholog aderata nu imi permit.
ne-am cunoscut, si defapt de la inceput totul a mers cu stangul. eu locuind in germania a venit sa ma vada, ne-am cunoscut pe net. mi-a spus c ma place, ne-am indragostit cind am aflat ca acasa avea o relatie destul de stabila spunea "ea" nimik serios spunea el. am vrut sa pun capat dar mi-a cazut in genunchi:daca nu ma ierti nu-mi vei da sansa sa devin un om bun niciodata. si asa au pornit minciuni, femei, decite ori mergea in tara si veena inapoi era sunat de una de alta.de ce am ajuns la 3 ani?pt ca speram ca de data asta spune adevarul, ca s-a intors ca ma iubeste, ca a realizat ca nici una nu e cum sunt eu.
in ianuarie am aflat ca sunt insarcinata. am fost foarte fericita.el si-a facut bagajele:nu sunt pregatit, ce am eu sa ii ofer copilului?
a placeta, dar dupa 3-4 luni mi-a scris ca ii apre rau, ca vrea sa faca part din familia noastra. a revenit, dar acum ma simteam mai puternica, nu mai vroiamchiarasa usor sa fiu din nou iertatoare. i-am spus ca intre timp am cunoscut pe cineva si acesta char vrea sa fie taticul fericit. a facut ce a facut, ne-am imapacat. in toti acesti ani el a fost cu mine in perioadele bune ca si cu o amica, adica nu a fost atras fizic de mine, zic eu. faceam dragoste odata la 3-4 saptamani. am incercat sa discutam: cu bunatate, cu disperare, cu cearta, cu critici, cu seductie, nu a ajutat nimik.mereu imi spunea pt ca ne certam sinu am incredere in el, el nu se poate apropia de mine. sincer ma sim ca o planta, o mobila in aceasta casa, mai ales ca acum am nascut, fetita are 3 luni si noi tot ca strainii. il iubesc, dar vad ca nu mai e nimik intre noi cre sa ne lege. pe fetita o iubeste ca pe okii din cap. ce sa fac? sa suport de dragul ei? daca nu ma iubea, dece s-ar fi intors inapoi?nu e doar acum distanta asta intre noi, dar acum baga motivul ca trebuie sa ma refac dupa sarcina, chiar si cind ne intelegembine, e rece cu mine din punct devedere sexual.am incercat tot posibilul.nu e impotent :)
ce sa mai fac??? multumesc

Stii ce n-am inteles eu? Tu ii cunosti familia, stii ceva despre el, ii cunosti vreun prieten? Sau totul se limiteaza la ceea ce ti-a spus el?

Eu am crescut fara tatal meu si in locul lui sotul si tatal mamei mi-au fost tati. Mi-am vazut tatal o data la cativa ani si de ceva timp de doua ori pe an. In momentele grele din copilarie am acuzat lipsa tatalui, insa acum, avand capacitatea de a cunoaste oamenii, ma bucur ca tatal meu mi-a oferit sansa de a fi crescuta de oameni mai buni ca el. Si noi dar si copiii nostrii avem ddreptul sa traim in liniste, sa fim fericiti, iar tu ai puterea sa alegi ce este mai bun pentru voi doua.
Sa fiti sanatoase si fericite

In toata povstea asta, pe mine ma enerveaza ca nu ai avut grija ca sa nu ramai insarcinata. Un fapt destul de frecvent ca atunci cand femeile vor neaparat sa tina langa ei un barbat, ca si un gest disperat pt a infaptui acest lucru, este sa ramana insarcinate. In ideea ca omul vazand un copil, va ceda. Ori acest lucru e suparator. Nu pt tata, ori mama.. ci pt copil. El nu are nici o vina pt ca parinti sunt ... cum sunt.

Trist, mie imi pare rau de copil. In rest... sper doar sa-i gasesti un tata normal.

De ce ai mai facut copilul daca ai vazut ca totul in jur se "clatina"?
Cati ani aveti voi? Ai mai fost casatorita, ai mai avut alti iubiti? Sau ce te-a facut sa fii asa disperata dupa el?
De acum eu zic sa incercati impreuna sa gasiti o solutie , daca nu se poate..........asta este. Nu e nici un capat de lume daca va despartiti, daca e mai "liniste" asa. Numai tu poti hotara pt tine.

[bineinteles ca ii cunosc familia, suntem doar de 3 ani impreuna. ce legatura are asta cu faptul ca noi nu ne intelegem?]

nu are rost sa "te enerveze" asa cum spui.... am ramas insarcinata asta dupa trei ani, se poate intimpla, nimik nu e sigur suta la suta, nu e asa? si oricum daca am decis sa tin copilul asta pentru ca stiu ca pot sa imi permit. vroiam doar niste sfaturi

Orhideea, parerea mea este ca la mijloc este ceva. Ori s-a indragostit de alta (cum a facut-o cand te-a cunoscut pe tine; era cu alta atunci, nu?)......... si implicit nu te mai iubeste.
Parerea mea este ca ar trebui sa stii ce vrei. Il mai vrei? Daca da lupta pentru el. Cum? Fa-i diverse surprize si incearca sa-l atragi din nou, daca tu crezi ca mai merita. Faceti activitati comune. Incearca sa-i asculti problemele.
Daca analizezi bine problema si vezi ca nu mai merita sa te chinui.......incearca sa-ti refaci viata indepartandu-l din viata voastra. Tu ai ingerasul care are nevoie de tine. Nu e musai sa te termini psihic din pricina lui....... ingerasul are nevoie de tine.
Se pare ca e construit dintr-un aluat rau si nu poate sta cu sufletul prea mult timp intr-un loc.

Dupa parerea ca sa te poti intelege cu un om trebuie sa "il intelegi", adica sa il cunosti. Cel mai bun tata pentru un copil se spune ca este "tatal natural". Dar ce ne facem cu atmosfera din casa? Un copil "simte" chiar daca nu intelege. Adica simte ca parintii lui nu se iubesc chiar daca nu intelege de ce.
Nu stiu ce sfat sa iti dau. Numai tu stii cum stau lucrurile. A fost asa de la inceput, s-a transformat pe parcurs, exista vreo sansa sa aveti o atmosfera frumoasa in casa?