La noi a intervenit oboseala...si dorinta de a amana problemele...si cum nu dispare nici una dintrel ele....
Oricum, toata admiratia mea pentru voi 2...Dar stiti ce cred eu? Daca nu erati ambii dispusi sa evoluati (adica numai unul tragea spre lumina), nu ati fi reusit...
Stiu asta din proprie experienta...la noi, in ultimul timp mai rar, totusi, unul dintre noi a fost in defazare...ceea ce ducea la neintelegerea celuilalt. Acum avem in comun un efort mare (constructia unei care), ceea ce ne face sa ne unim fortele...
De ceva timp, incercam sa ne menajam reciproc...ceea ce consider eu a fi etapa de pregatire in comunicare (platforma pentru odihna mentala)...sper sa evoluam si sa ajumg la nivelul pe care atata il admir la voi...
Acu' sa nu va creasca "cornitze"!!



Dar nu trebuie sa comunicam doar in momente din astea. Cam asa eram noi nu cu mult timp in urma: ajungeam acasa seara, ne "intalneam" la masa unde "comunicam" cica cu chestii de genul: cum a fost azi, maine ce faci, te duci la..?
Dupa care strangeam masa si fiecare isi vedea de ale lui: eu la copil si el la calculator eventual.
Acum recunosc ca nu e usor, sunt zile in care suntem morti de oboseala ca deh...am stat la palavre pana la 4 dimineatza 