Lactatie cu Nutrinatal

[andrada23]

Multzumesc pentru mesaj, Nina. Cred ca iubitul meu imi refuza sanul din comoditate, ca-i vine greu sa traga din san, daca din sticlutza ii curge siroaie. Intr-adevar, noaptea inca mai trag de el si reusesc sa-l pacalesc sa suga, dar ziua ma omoara, si ma tot stresez ca e flamand, iar mama mea, ca am si eu un astfel de dusman, intocmai ca al tau, ma tot streseaza sa-l intzarc, ca-l chinui mai tare si pe el si pe mine, ca-mi tzin copilul flamand, ca nu se satura, si din astea. Intr-adevar, cand ii prepar laptele si vede sticla, incepe sa dea din picioruse si chiuie, de parca ar sti ca e laptele pentru el, iar din sticla trage de parca l-as fi tzinut flamand o saptamana intreaga. Ba mai mult, din sanul drept nu mai trage deloc de vreo 2 saptamani, iar stangul e deja de 2 ori mai mare decat dreptul, caci, in disperarea mea de a prelungi alaptatul, i-am dat numai sanul stang, chiar daca eu am incercat sa-l storc pe cel drept numai ca sa mentzin lactatzia. Asta e un alt motiv pe care mi-l baga maica-mea pe gat, desi eu nu prea imi fac probleme de asta. Ma si vede, cred, cu un san pana la talie si cu unul abia vizibil. Oare se poate face ceva sa-mi intorc lactatzia la sanul drept? La cel stang lactatzia e inca prezenta, dar nu cred ca e indicat sa merg numai cu unul mai departe. Poate ca nu-mi ramane decat sa-l intzarc treptat. Sunt cam derutata, recunosc, si nu stiu exact ce voi face.

[nina cosac]

Tot iubitul tau te va ajuta. Da-i sanul ala care nu prea are lapte, noaptea sau cand e mort de foame. Sau foloseste o pompa sau degetele(e mai comod si nedureros daca sti sa o faci corect). Asta in cazul in care in sanul acela mai exista lapte(oare e posibil sa nu mai fie?!, sau mai degraba sau infundat canalele galactofore?!)
Spune-i mamei tale ca-i multumesti pentru ajutor si daca vrea sa te ajute in continuare, sa te sprijine si sa-si aduca aminte, ca "iubitul" este puiul tau, nu al ei si ca traim "azi", cand in vest aia nu mai stiu ce sa mai inventeze(locuri speciale, pauze la servici, toate pentru alaptat)si nu "ieri" cand se considera ca laptele vacii e cel mai sanatos. "Azi" s-a descoperit ca laptele vacii de "ieri" a generat cele mai multe boli digestive si alergii, intolerante, etc la diversi compusi. Am mai spus-o si am s-o repet de cate ori este nevoie. Pediatrii din noua generatie(scoliti sau specializati pe "afara" sau per si simplu receptivi la progres)spun:"Laptele vacii este bun pentru vitel!"
Mai incearca! Incearca sa-ti golesti sanii bine-bine de tot, in primul rand pentru a produce lapte in continuare si in al doilea rand pentru a nu avea mai tarziu probleme de fibromastoza chistica.
Daca nu este posibil si cosideri ca ai facut tot ce puteai face, eu "te dezleg" si iti dau voie sa-i dai cu biberonul.


Nu stii cat de rau imi pare ca la David n-am insistat mai mult!(Eva a fost mai norocoasa, a supt 8 luni, David doar 5 ,cu chiu cu vai....)
Iti doresc sanatate si tie si iubitului tau.

[lili_ang]

Nina are dreptate si ii sustin parerea 100%! Incearca si asa, cum ti-a zis ea, pune copilul mai des la sanul cu probleme, chiar daca el comenteaza si face scandal! Eu nu cred ca nu mai e lapte in sanul ala! Te doare? N-a mai supt copilul deloc din el de 2 saptamani?
Daca m-as fi luat eu dupa sfaturile mamei si a soacrei mele...intarcam de mult! In primele luni nu mai stiu de cate ori am auzit: "Nu vezi ca plange de foame? Da-i lapte praf!"!!!!! Am capatat o "surzenie" temporara in acele momente, ceea ce te sfatuiesc si pe tine! Eu, multumesc lui Dumnezeu, alaptez si acum si fiica-mea face peste cateva zile 1 an si patru luni! Si sunt mandra de asta! Acum aud altfel de "sfaturi": "Intarc-o, pana cand ai sa-i mai dai?". Raspunsul meu categoric: Pana in clasa I si mai lasa-ti-ma in pace!!!!

[nina cosac]

Te invidiez Liliang!
Imi amintesc o intamplare "cu talc"(la naiba cu diacriticele astea, sper sa se inteleaga...)
Stateam la semafor, undeva prin Dristor si uitandu-ma pe trotuar, am vazut o tiganca care-si scosese sanul pentru o fetita care, cred ca avea mai mult de doi ani. A inceput sa alapteze si eu o priveam hipnotizata, fara ca ea sa stie, cu lacrimi in ochi si... soferii din spate claxonau si eu nu ma puteam desprinde de ... frumusetea acelui moment si regretul ca eu nu mai pot face asta. Si am tras pe dreapta, fiindca nu mai puteam conduce de atatea lacrimi.
Sunteti primii care aflati povestea asta. Cred ca o "pastram" pentru o "rezonanta" maxima.
!

[lili_ang]

Asa este Nina, iar iti dau dreptate 100%! M-am gandit si eu chiar zilele astea la intzarcat! Dar nu sunt in stare...inca! Mi-e mila de ea, ii place atat de mult! Si de mine, nu ma pot rupe inca de sentimentul asta superb, de imaginea ei cand suge, de bucuria pe care o vad in ochii ei cand vine si imi ridica bluza cautand tzatza. Intradevar, alaptatul e greu, trebuie sa renunti la multe lucruri, dar nimic nu se compara cu beneficiile asupra copilului, merita sa lupti enorm pentru asta!
Intr-un numar mai vechi din Academia Mamicilor era un reportaj legat de alaptatul in public! Si intr-un parc reportera intreaba o tiganca despre asta! Raspunsul ei: "Mi-am alaptat toti copii pana pe la doi ani si de multe ori in public. Bine, mai era babe care se luau de mine ca e mare si sa nu-i mai dau tzatza, dar eu mereu m-am gandit ca copii mei e mai destepti ca babele alea si or sa se lase ei de tzatza cand o trebui!". Cea mai sanatoasa mentalitate pe care am auzit-o vreodata! Asta e unul din motivele pentru care, in general, tigancile alapteaza asa mult: nu se streseaza atat de mult ca noi legat de aspectul asta! Noi ne facem prea multe griji, ar fi mult mai bine si mai simplu daca am lasa lucrurile sa decurga de la sine, in mod natural...

[raluca80]

Minunata idee! Si eu ma uit de multe ori la tiganci: la felul cum isi tin copiii in brate, cum ii tin la san, cat ii alapteaza, cat sunt de relaxate in privinta asta... si le admir!

[crialex]

Vad ca toate avem o "problema" cu tigancile .Eu am mai povestit pe undeva pe aici povestea "alaptarii" mele.Pe scurt puiul meu nu a supt de la mine deloc,dar 2 luni am reusit sa ii dau lapte de-al meu in biberon dupa ce il scoteam cu pompa.In astea 2 luni am vazut de 3 ori o tiganca cum alapta (statea in fata unui magazin la cersit).Pur si simplu pe trotuar printre picioarele trecatorilor.De fiecare data am inceput sa plang si m-am simtit cea mai toanta femeie din lume si cea mai neputiincioasa.Admir tigancile din punctul asta de vedere!bravo lor!Am si acum in minte tigancusa aia mica sugand cu o pofta nebuna si eu bocind ca toanta cu gandul la pompa de acasa si la faptul ca nu sunt in stare sa-mi alaptez puiul

[Mihaela_Miruna]

Mie imi vine sa , dar cred ca pe langa faptul ca am ramas fara lapte din cauza stresului si lipsa de experienta si-a spus cuvantul.
La al doilea sunt hotarata sa trag cu dintii ca sa am lapte.

[nina cosac]

Mihaela, nu vreau sa te dezamagesc ci, mai degraba sa te pregatesc.... Mie tocmai cu al doilea mi s-a intamplat sa"ratez" alaptarea corecta. Eva era geloasa si venea mereu peste mine si m-a intrerupea. Piticutul se "smulgea" de la tzatza si o urmarea cu privirea prin camera. Normal ca nu mai sugea. Cand in sfarsit reuseam s-o scot din camera rugand-o pe mama sa-i gaseasca ceva de facut, bebe adormea sau eu eram deja peste masura de stresata si nu mai curgea lapte sau ...mai stiu eu ce.
Sfatul meu este sa nu faci aceasta greseala. Nu incerca sa indepartezi celalalt copil (sub forma fizica, bineinteles). Incearca sa-ti obisnuiest bebelanul sa manance cu "asistenta". Explica-i celuilalt toate " manevrele"si poate poti si sa-l "responsabilizezi" putin cerandu-i sa te ajute sa-l schimbi("da-mi te tog un servetel umed", crema, samd). Succes!
Apropo de tiganci...Cand o alaptam pe Eva eram cam...tiganca, nevoita sa-mi scot tzatzele pe unde se nimerea. De exemplu, Eva nu suporta masina si cum ne urcam in masina, incepea sa planga. Mami scotea tzatza si totul se linistea. Numai domnii cu jeep-uri si cei din autobuze, tramvaie, trolee, se nelinisteau avand masini mai "inalte". Incepusem sa port topuri si rochii mulate fara bretele si bineinteles fara sutien, fiindca trebuia sa actionez repede . Pac! trageam de bluzita in jos si gata masa! Cine mi-a vazut tzatzele?! Cine a vrut. Jumatate din parcul Herastrau, 1/4 din plaja de la Mamaia, un pic din litoralul marii Mediterane, 4 echipaje de insotitoare de bord....si "domnii din masinile inalte".
Nu trebuie sa va rusinati! Este o mandrie sa-ti alaptezi puiul! Unde vrea el! Da' ce aia care striga la noi"nerusinato!" isi mananca cumva sandwich-ul, covrigul, micul, gogoasa, stand ascuns?!
Eu ma uit si acum la mamele care alapteaza, fie ele tiganci sau nu, cu drag, imi vine sa ma duc la ele si sa le spun "bravo!", da' mi-e teama sa nu ma creada nebuna!
Sper sa nu va suparati pentru "disertatia" mea, dar pentru mine alaptatul a fost cea mai ...."completa" experienta. Gata, ca plang!

[andrada23]

Ma bucur sa citesc mesajele unor mame care-si merita pe deplin numele de MAMA si-mi dau seama ca va ganditzi intai la al vostru si vretzi sa facetzi totul ca la carte pentru binele lui. Pentru ca ei chiar merita sa facem totul pentru binele si sanatatea lor.

Si eu ma bucur tare mult sa-l tzin pe Stefanuca la san sa pape, sa-l vad cum cauta cu guritza sanul meu, de aceea vroiam sa trag de sanii mei sa mai produca laptiuc (si binentzeles ca si la binele lui ma gandesc), si sper sa reusesc sa-mi recuperez lactatzia la sanul drept, desi abia abia se mai umezeste cu lapte, iar el isi pierde rabdarea sa traga. I-l umezesc eu inainte cu lapte, ca sa-i fac munca lui mai usoara la inceput, dar degeaba. Pune guritza pe san, trage o data si-l lasa, maraind (de foame, zic eu).

Iar cu sanul stang, unde mai e prezenta lactatzia, al meu trage din el cat sa se porneasca laptele, si apoi nu mai vrea, iar mie-mi curge laptele pe haine. Si ma enervez la culme, ca-mi irosesc laptele asa, ca apoi sa trebuiasca sa-i dau NAN sa pape ca maraie de foame. Si maraie asa de rau, ca te da afara din casa. Imi vine sa ma dau eu , ca nu stiu ce vrea de fapt.

Ma tot gandesc ca nu-i place laptele meu, daca nici cand e foarte flamand si obosit nu papa. Asta e problema ziua, ca noaptea reusesc sa-l pacalesc cu sanul, dar si atunci, numai cu cel stang.
Si tare l-as mai alapta, ca e mai bine si pentru el si pentru mine, si chiar si mult mai comod. Chiar daca mama zice sa nu ma mai chinui, iar tata: "Da-i sa suga, da-i sa suga, ca doara nu i te potrivesti lui." Si uite asa, incet incet am impresia ca-i cedez maraielilor lui, si-i dau tot NAN numai sa taca si sa-l stiu satul.

Cat despre alaptatul in public, o singura data l-am alaptat in curtea bisericii, cand asteptam sa-l impartashesc. Maraia si o doamna mai in varsta m-a intrebat de ce mi-i rusine sa-l alaptez in public, ca doara nu-mi arat sanii ca altele de pe la televizor. Nu stiu daca de rusine imi era mie, ci doar de igiena. Parca nu se compara alaptatul in conditiile de acasa cu cel din parc.