Forum CopilulMeu

Acum un an am aflat ca nu putem avea copii si ca singura sansa ar fi sa apelam la un donator de sperma .Deoarece noi ne-am dorit un copil foarte tare , am luat decizia de a adopta.In fond , eu imi doresc un copil , nu imi doresc sa fiu gravida.Sunt foarte entuziasmata pentru ca am urmat toti pasii si iata-ne acum , cu atestatul in mana si in cautate de bebelusi.
Imartaseste-ne din experienta ta de parinte care a adoptat sau care urmeaza sa adopte.

VA DORESC SUCCES! SA REUSITI SA GASITI COPILUL DORIT!
Eu am fost intr-un leagan de copii si pot sa iti spun ca mi-ar fi imposibil sa aleg unul. I-as fi luat pe toti acasa. De 2 fetite si acum imi amintesc. Va fi greu sa va hotarati la un copil. Sunt asa de draguti si linistiti.
Nu am fost ca sa adupt ci ca sa am grija de ei (eram studenta si dornica de munca voluntara in vacanta). Din pacate nu m-au acceptat decat intr-o vara.

Eu sunt pentru a infia copii! Daca nu as fi putut sa am copilul meu as fi infiat cu siguranta! Cine e impotriva cred ca nu iubeste cu adevarat copiii! Si eu va doresc succes! Cu siguranta exista undeva un copilas sortit voua!

E destul de greu sa-ti gasesti copilul.Aproape toti ne dorim copii mici care sa aiba pana intr-un an.Desi caminele de copii sunt pline totusi nu poti gasi copil adoptabil din diverse motive si unul dintre ele ar fi ca mama naturala nu vrea sa-si dea acordul pentru adoptie iar fara acordul ei , nu poti sa faci nimic.
Pentru noi , cei care ne dorim copii micuti , trebuie sa apelam la asistenti maternali nu la Casele de copii pt ca acolo deja sunt maricei.
E foarte greu dar nu imposibil.

Draga mea,te sfatuiesc din toata inima:FA_O!
Din totdeauna am iubit copiii!
Prietena mea cea mai buna a trecut prin aceleasi momente ca tine.A asteptat ceva timp si au ales.S-au hotarat mai greu asupra copilului.Au fost doua fetite atunci in maternitate,una blonda -nu atat de frumusica ,ca cealalta,insa desebita,finuta cu ochii albastrii cu un usor aspect de asiatica.Cealalta-brunetica cu tenul alb cu parul ondulat(nou-nascut ,iti dai seama ,era frumoasa!)In prima faza a inclinat ptr cea brunetica ptr ca aducea cu al ei sot,iar blondina -ochisori albastri cu ea.Mama brunetei nu era chiar hotarita de aceea s-a decis s-o ia acasa pe albastrel.A stat cu mama naturala in maternitate 1 luna unde alaptat-o si si-a definitivat formele.
Acum domnisoara ALBASTREL are aproape 2 ani e o scumpete de fata!
A fost de la inceput fata lor!Pe masura ce a crescut ,a semanat mai mult cu mamica ei iubitoare,a imprumutat din gesturile lor,trasturile lor.
Stii,noi intotdeauna cand avem un BB-lus cautam asemanari cu parintii lor de multe ori ele sunt sau nu,fie ei tinuti in burtica de mamele lor,fie daruiti lor mamelor dornice si iubitoare de copii.
Fata mea seamana foarte bine cu mine ,dar baiatul, nici cu mine nici cu tati,ocombinatie bunici- unchi-i-am gasit asemanari pana la urma!
Sa- ti zic cel mai emotionant moment ptr mine si mai ales ptr mamica ei:fetita a fost vazuta ,acum ,la un anisor in brate plingand cu capusorul intre sanii mamei.Acea persoana a interpretat ca BB-ul vrea TT-ica.Mamei i-au dat lacrimile de bucurie,ALBASTREL este bucatica rupta din MAMI(normal ,a imprumutat si de la tati-in purtari)
Cum sa procedezi?
Mai exista acum leagane in tara?Eu stiu ca BB-ii din maternitate pleaca direct in familii sau in plasament.
Ai dosarul facut?Tine de acum STRANS legatura cu protectia copilului.Vezi ca acum ,fetele care au de gand sa dea BB-ii sunt in evidenta PROT.COPILULUI si le supravegheaza Aici trebuie sa fii pe faza!
Cauta-ti prieteni pe la medicii de familie care mai aud de o fata insarcinata!Intinde-ti antenele...prin sectiile de ginecologie unde fetele acestea se trezesc mult prea tarziu sa faca chiuretaj...Du-te in maternitati-intereseaza-te,sunt fete care se hotarasc pe ultima suta de metri...
Ai de alergat,nu sta sa-ti astepti randul cu dosarul...COADA e lunga...
Succes!Va admir mult ptr gestul pe care vreti sa-l faceti tu si sotul tau,sunteti niste oameni minunati,veti fii niste parinti deosebiti!

Multumesc pentru sfat.Noi nu mai stam pe ganduri daca sa adoptam sau nu , suntem hotarati sa o facem.Avem si atestatul dar e un pic mai greu pe legea asta noua.Trebuie sa astepti mai mult pana sa-ti iei acasa copilul.Mama naturala , dupa ce isi da acordul , mai are 30 de zile la dispozitie sa se razgandeasca si au fost cazuri cand au facut-o.Iti dai seama cum ar fi sa-l iei acasa si peste o luna sa vina sa ti-l ia inapoi....
De aceea nu pot si nu vreau sa ma duc prin maternitati pt ca o sa vad multi copii , o sa vreau sa-i iau acasa pe toti dar din pacate nu au situatia clara , adica nu sunt declarati adoptabili.Eu mi-am pus in functiune toate antenele si sper sa reusesc cat mai repede sa o gasim.

eu mi-am spus parerea aici
http://www.copilulmeu.ro/forum/viewtopic.php?t=2923&highlight=


sunt PRO.

Stii cum a facut prietena mea?BB-ita a stat 1 luna in spital cu mama nat, a dat semnatura ,l-a luat acasa si 3luni(?)l-a avut in plasament,timp in care maman nat. putea sa se razgandeasca.Si-a asumat acest risc ,nu avrut sa piarda ,,pornirea ei,,
Ce parere ai?

Va multumesc ca vizitati acest "subiect" si ca va implicati in aceasta poveste.
Anul acesta s-au schimbat f multe in procedura de adoptie.Nu mai este suficienta doar semnatura mamei .Cei de Protectia Copilului ( care se ocupa de caz) trebuie sa caute si rudele acesteia pana la gradul IV.
Imagineaza-ti ca poate sa nu vina mama naturala sa se razgandeasca dar poate veni bunica copilului sau orice alta ruda pana la gradul IV sa ti-l ia .E cumplit ce se intampla acum cu adoptiile.
Asta e , o sa vina soarele si pe strada mea cu ajutorul lui Dumnezeu.

Indiferent de procedura, eu cred ca merita!
Tu ai pentru ce iti trai viata si ajuti si un pui de om.
Problema este insa, gena pe care puiul de om pe care te-ai hotarat sa il adopti o aduce cu el de la parintii naturali. Nu totul se rezolva cu educatie.
Bafta multa!
Sa iei decizia cea mai buna!