Ai intervenit in selectia sociala!!!! glumeam, nu sunt chiar atat de maniaca.
Iata ce am gasit...on topic:
"Fratele mai mare
Ca prim nascut, el face primul cunostinta cu lipsa de experienta a parintilor care sunt, desigur, mai anxiosi si mai exigenti decat cu urmatorii copii. Fiind purtatorul sperantelor si al asteptarilor parintilor, se conteaza deseori pe el pentru a 'repara' sau a compensa esecurile trecutului...Primul nascut este, in mod evident, singurul dintre frati care ocupa pozitia de copil unic_obiect al intregii atentii si posesor exclusiv al iubirii materne... Fortat sa preia o parte din sarcinile parintilor privind educatia fratilor mai mici, copilul va suferi o maturizare prea rapida; si el are dreptul sa fie 'bebelusul mamei', chiar daca sunt inca doi frati in urma lui care cer acelasi lucru. Fraze ca: 'Nu, tu esti prea mare' repetate deseori, il pot face pe copil sa sufere.
Copilul mijlociu
Multe dintre studii arata ca mijlociul este cel caruia parintii ii consacra cel mai puitin timpsi atentie, si cel care este cel mai putin felicitat...situatia presupune si avantaje:a fi obiectul unei atentii mai reduse din partea parintilor inseamna sa suporti mai putina constrangere; totodata, el poate stabili mai usor relatii cu fiecare dintre frati, intervenind atat ca mediator, cat si ca element-tampon in conflictele zilnice.
Mezinul
El ramane inca 'micutul' la varsta la care ceilalti frati erau deja mari.Lucrul acesta este cu atat mai evident in cazul in care parintii s-au decis sa nu mai aiba alt copil dupa el. Asadar, el va lua locul tuturor bebelusilor care nu se vor mai naste, el isi consoleaza mama ca nu va mai avea alti copii...trebuie sa va straduiti sa-l lasati, ba chiar sa-l ajutati sa creasca, asa cum ati facut si cu ceilalti..."
Scrie bine dama asta, Anne Bacus. Am gasit cartea in supermarket, lucruri utile. Am gandit eu bine ca imi mai trebuie un copil, am devenit prea insistenta cu ai mei: ii iau in brate des, ma bag in jocurile lor cand nu mi se cere, ba inca am inceput sa fac anumite lucruri in locul lor, desi mai inainte se descurcau singuri. Ca sa nu mai spun ca ma uit in carucioare.
Mda, e doar un mit chestia asta cu 'echilibrul' familiei. O familie inseamna parinti si copii, nu scrie nicaieri cati copii si de ce sex.
Ma tot streseaza in parc o tipa, ca ea nu ar mai face in locul meu, ca ei ii ajunge unul, ca vrea ca fata ei sa aiba tot ce e mai bun, adica uite la mine_imi duc copiii intr-o piscina de cartier, descoperita_, vezi? inca un copil inseamna inca un rand in plus de haine(aici cu referire la faptul ca eu de multe ori prefer sa le croiesc singura hainute). Azi mi s-a aprins mie beculetul! A zis ca n-ar da pe sandalele copilului un milion nici daca ar fi din aur. Deci e vorba de prioritati si acestea se hotarasc in fiecare familie, noi preferam incaltaminte de calitate, ei rochite de firma, noi vom face atatia copii la cati ne permitem sa cumparam incaltari din piele, ei au facut atatia la cati isi permit sa cumpere haine de-a gata. Incalcita fraza, dar cred ca m-am facut inteleasa. Pe curand!
![[cool]](./images/smilies/cool2.gif "Cool!")
![[bis]](./images/smilies/bis.gif "bis")
![[noroc]](./images/smilies/noroc.gif "noroc")
![[:D]](./images/smilies/bigsmile.gif "zambet larg")