oricum.....conteaza ca e bine,maricel,sanatos.......
pupici




. Bebelul a devenit deja o obsesie, cred ca nu mai am ce face. Mi-l doresc mult prea mult pentru a nu ma mai gandi sau pentru a nu-m mai face luna de luna sperante. Ai dreptate, caderea e mult mai dureroasa de la o inaltime mai mare, la fel ca dezamagirile pe care le am in fiecare luna... O luna intreaga de sperante, de vise naruite brusc in momentul in care imi vine cm...Crede-ma, nu-mi place sa trec lunar prin asta(cui i-ar placea?), dar nu pot sa lupt cu mine insami pentru a ameliora aceasta stare. Acum imi aduc aminte ca ii tineam "predici" lui lorism, iar eu sunt vai de fundul meu...Probabil nu a gresit cine a zis ca "speranta moare ultima". Probabil asta e motto-ul care mi se potriveste cel mai bine.
!




Return to Micile necazuri ale sarcinii
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest