BI- test

[robertzica]

Buna!

As vrea si eu un sfat din experienta voastra: am fost la prima ecografie, am facut analizele recomandate de medic si totul este ok pana acum. In iunie implinesc 29 de ani si medicul care imi urmareste sarcina m-a intrebat daca vreau sa fac BI-test (este testul care poate determina daca are sau nu sindrom down sau alte afectiuni la fe de grave, este un test recomandat in cazul in care viitoarea mamica are 30 de ani).

Nu prea stiu ce sa fac, din cate am inteles rezultatele testului sunt procente (deci, nu ti se spune clar daca DA este afectat sau daca NU este) in acelasi timp, am inteles ca o ecografie facuta in jur de 12-13 saptamani este mult mai relevanta.


Voi ce ati face in locul meu???? Ideea e ca nu vreau sa ma leg la cap cand nu ma doare... va dati seama ca un test cu probabilitate de doar 30% sa fie sanatos va duce la multe nopti nedormite...


multumesc anticipat,

Roberta

[Camelia_Daniela]

Te referi la triplu test? (eu asa il stiu)
Eu nu l-as face si nici nu il fac.
In primul rand pt ca nu e sigur 100%, si numai mi-ar da dureri de cap inutile, exact de ce nu as avea eu nevoie acum. In al doilea rand pt ca nu as face avort daca bebe ar avea ceva. (asta e solutia propusa de medici in caz de sindrom down). La 12-13 saptamani e un bebe deja si are dreptul sa traiasca, indiferent daca e perfect sanatos sau nu. Nu cred ca e dreptul meu sa aleg. Asta cred eu.
Sarcina usoara si un sanatos!

[cristina2012]

Eu am schimbat medicul si la cel la care m-am dus dupa aceea i-am spus clar ca eu nu fac avort chiar daca bebe are sindrom Down, ca urmare nu are rost sa plang jumatate de an pentru ceva ce nici nu e sigur. voi afla ce trebuie oricum la ecografie. A acceptat. Nu e un test obligatoriu, e recomandat doar. Eu aveam 30 de ani atunci.

Vad destul de des o fetita care are aproape 10 ani acum si care trebuia, dupa parerea medicului sa fie avortata pentru ca mama facuse o boala care afecteaza fatul (nu stiu sigur, cred ca ruleola sau rubeola). A refuzat, in ciuda amenintarilor doctorului ca acest copil in cazul in care supravietuieste, va avea malformatii grave, va fi orb, va avea retard psihic sever... Ei bine, s-a nascut perfect normala, sanatoasa tun, cu 4,400 kg, desteapta si frumoasa (blonduta si cu ochi albastri)... e o zana!

[robertzica]

Nu stiu ce sa zic... eu cred ca nu l-as pastra pe bebe daca ar avea o asemenea problema :(. Poate gresesc dar e greu sa te descurci in viata atunci cand esti cat de cat normal daramite atunci cand te nasi cu un handicap...

Si apoi, cand adolescent fiind, copilul te va intreba de ce e "asa" adica altfel decat oamenii obisnuiti ce-i vei putea spune? Oare faptul ca ti-ai dorit sa aiba o sansa va fi o explicatie suficienta pentru neputintele lui?

Nu vreau sa te judec pe tine sau ideile tale Camelia, incerc sa gasesc niste raspunsuri... Sunt convinsa ca bebe al meu va fi bine. Dar, recunosc, ma rod anumite lucruri si nu stiu ce ar fi mai bine. Gandurile de mai sus sunt doar alternativa la ceea ce ai spus tu. Sper sa nu te superi.


Roberta

[Camelia_Daniela]

Nici nu vad de ce m-as supara. Eu am scris ce as face si mai mult, ce am sa fac eu.
Vezi si ce a scris Cristina. Cutremurator
Medicii si statisticile lor
Daca tu vrei, fa acest test, si daca iasa cumva, Doamne fereste pozitiv, exista si alternativa amniocentezei, cu riscurile de rigoare. E alegerea ta.
Desi 29 de ani nu mi se pare o problema. Sunt femei cu mult trecute peste 30 de ani care nu au avut probleme cu sarcina.
Cat despre alegerea daca sa aduc sau nu pe lume un bebe cu probleme, repet, nu e alegerea mea, nu eu l-am creat, mai ales ca in cazul sindromului down e o problema genetica, deci nu e deloc vina mea (ca as fi baut, fumat, inhalat stiu eu ce, etc..). Daca Dumnezeu asa l-a creat, inseamna ca asa are nevoie de el aici pe pamant. Multi parinti cu copii cu probleme se intreaba de ce, si mi se pare logic. De ce? Dar acea fiinta are un scop.
Nu vreau sa militez acum despre asta aici, mai ales ca nu asta e subiectul, dar, repet, eu asa gandesc.
Nu stiu daca stii, Paul, baietelul meu e adoptat. L-am vazut si m-am indragostit la prima vedere. Cand l-am luat in brate am stiut ca va fi al meu. Analizele s-au facut mai tarziu. Dar pt mine nu mai conta nimic, putea sa aiba orice, eu stiam ca va fi al meu. Unii inca aa prejudecati in ce priveste genele. Ei, da, genele. De parca eu as fi perfecta. De parca genele mele sunt perfecte.
Vreau copii si simt ca asta e scopul meu. Si cand iubesti pe cineva nu mai conteaza vreun defect.
Suze, sper ca nu te-am suparat. Ma opresc aici ca deja simt ca bat campii

[robertzica]

Nu bati deloc campii chiar mi-a placut mesajul tau.

Stiu ca testele astea de cele mai multe ori mai mult incurca decat descurca tocmai de asta nu stiu ce sa fac. Recunosc, nu prea vreau sa fac testul iar logica este urmatoarea: stiu ca e super-ok ce rost are sa imi umplu mintea cu prostii, in plus, rezultatele testului sunt probabilitati... la fel cum va fi si rezultatul ecografiei (ii masoara gatul in zona cefei si... in functie de latime spun daca exista sau nu posibilitatea de a avea bebe sindrom down). In concluzie, totul este relativ...

Cat despre bebe adoptat, sa iti traiasca si...sincera sa fiu, de multe ori m-am gandit ca as putea adopta un copil care mi-ar placea foarte mult. Pana acum m-am indragostit doar de bebei cu parinti probabil si pentru ca nu am ajuns niciodata sa cunosc un bebe fara parinti (ii exclud aici pe cei care cersesc pe strada sau in mijloacele de transport).


Roberta

[nicostefanut]

felicitari pentru paul! e mare lucru sa adopti un copil,eu stiu pe cineva care are probleme si nu poate avea copii,dar nici nu concepe sa adopte unul din cauza ideilor cu genele.cat despre subiect,de acord cu tine,daca dumnezeu iti da un copil nu ai nici un drept sa-i iei viata.

[cristina2012]

CAMELIA, TU ESTI O MINUNATIE DE MAMA!!!.
Eu abia dupa ce am avut propriul copil si am invatat sa-l iubesc, am simtit ca as putea sa iubesc, sa protejez, sa simt toata duiosia din lume pentru un copil oarecare, pe care nu-l cunosc. Desi, in privinta genelor am aceleasi pareri ca tine.

[oly76]

Ok spun si eu ce cred important e sa nu aruncati cu pietre.

Eu am facut: Tritest si amiocentesi. (Camelia exista si BTest, se face inainte de Tri si rezultatele sunt mai "relative", mai bun e Tri). Am facut amio pentru ca rezultatele tritestului iesisera cu risc de Down. Tritestul insa nu e facut doar pentru Down ci si pentru: anomalii ale tubului neural (cred ca asa se traduce). Fiecare viitoare mamica decide pentru ea. Nimeni nu trebuie judecat si condamnat, zic eu. Eu am decis sa fac tot pentru a stii exact situatia in care sunt, decizia urma sa o iau dupa ce aveam rezultatele. Totul a fost OK. Leda a re aproape 10 luni. La amiocentesi stiu ca sunt riscuri, trebuie facuta cu multa grija si oricum inainte de a o face doctorul trebuie sa-ti dea toate informatiile despre riscurile care le implica. Cand decizi trebuie sa stii totul. Daca tu oricum esti hotarata sa pastrezi copilul nu vad rostul unei astfel de analize.

[Camelia_Daniela]

Pai, vezi, Oly, daca era sa te iei dupa BI
Daca ar fi un test sigur, poate l-as face, desi nu cred, pt ca, asa cum spuneam, oricum as pastra copilul. Dar sa iasa pozitv si sa stau stresata pe degeaba restul sarcinii?
Si sa iti spun de ce l-as face totusi daca as avea siguranta in el. O prietena are copil cu defect de tub neural. Din acest motiv, o nastere naturala ar fi dus la decesul copilului (trecerea prin canalul de nastere ar fi afectat maduva spinarii). I-au facut cezariana, iar imediat dupa nastere au operat copilul. (eu oricum voi naste prin cezariana)
Nu vreau sa scriu povesti de groaza, e mai bine sa fi informat pt ca exista solutii sa salvezi un fat cu problema, imediat dupa nastere, daca sunt cunoscute aceste probleme inca din viata uterina. Nepotica fostului meu director avea o malformatie la inima. S-a stiut inca din timpul sarcinii. Felicitarile mele pt mama ei pt ca a ales totusi sa aduca pe lume fetita. I-au facut cezariana programata (inainte de declasnarea nasterii) si in acelasi timp au pregatit sala de operatii pt fetita. A fost operata in primele minute de viata (asta era singura sansa) si acum are 2 ani si e o mandrete de copila. Daca nu s-ar fi stiut, nu ar fi supravietuit. Poate sunt off topic, dar tin totusi sa spun ca de asta e foarte important ca viitoarea mama sa faca controalele medicale, ecografiile si testele prescrise.
Sarcina usoara va doresc!
Si un sanatos!