dupa niste contractii groaznice in primele 2 luni, din cauza carora simteam ca mi se taie picioarele si dupa luna a treia in care mi-a fost sila de aproape tot ce mincam (dar n-am vomat o singura data macar) brusc am inceput sa ma simt atit de bine ca am intrat la idei...
incepusem sa ma gindesc numai la prostii (cum ar fi ca e sarcina oprita in evolutie si ca a murit bebele)
n-am zis nimanui ce-mi trecea prin cap, ca stiam ca sunt pe aratura...
dar m-am dus cu prima ocazie la o ecografie sa-l vad ca e bine
si binenteles, copilu meu era bine mersi facea tumbe... [basket]
l-a alergat doctorita prin toata burtica si el nu statea neam!
si acuma misca de vreo citeva zile!