Roberta, eu stiam ca tu ai pierdut prima sarcina, deci nu ai ajuns de buna voie la chiuretaj. in mintea mea chiuretajul presupune o durere imposibil de purtat (si nu numai fizic). Nici eu nu ma gandeam la momentul in care as fi pusa sa optez intre a pastra un copil sau a-l avorta. Categoric il pastrez, poate sa fie si al 15-lea, m-am gandit asa mai filosofic, daca tot trebuie sa sufar ceva in viata eu prefer suferinta nasterii, oricat de grea ar fi.
Felicitari pentru idea pe care o ai. Cand va veni momentul potrivit sigur vor aparea si conditiile necesare ca sa reusesti.
Despre peridurala, daca prietenei tale i-a pus dr. Badiu peridurala la 4 cm dilatatie, cu siguranta a fost bine asa. Si eu tot cu Badiu am nascut si am foarte mare incredere in el ca stie ce face ( nu risca cu nimic sanatatea copilului sau a mamei). Poate ca fetele care au nascut atunci, aveau un travaliu cu evolutie mai lenta, adica una sigur avea asa ceva, ca venea doctorita ei si ii spunea ca astea nu sunt contractii serioase si nu ii poate pune anestezia. Eu cand am venit am gasit-o acolo, eu am nascut, m-am intors in salon, am stat pana dupa-amiaza si ei inca nu-i montasera peridurala, desi avea dilatatie 4 jumatate. Se dilata foarte incet. Sper sa nu fie cazul tau.
Ma bucur ca ai o doctorita buna si preocupata de pacientele ei.
Numai bine!






