animalutzele noastre

[ankka_es]

Ce coincidenta...si pe negrutzul meu tot Charlie il cheama... Fain catelul tau,Roberta...Si e adevarat,inteleg ei mult mai multe decat ne dam noi seama.Simt ca ceva se petrece in burticile noastre...Hmmmm! Ce simpatici!...

[iubitzi]

Ce catzelusi draguti aveti fetelor! Eu sunt o iubitoare de animale si nu stiu ce m-as face fara unul in viata mea.Am si eu o catzelusa care are 3 ani si ceva.Nu este de rasa ca am gasit-o pe strada si mi-a fost atat de mila de ea incat am luat-o acasa.
Ca sa revin la subiect acum..........m-am gandit f bine acum ca vine daca sa o dau sau nu.Analizele mi-au iesit bine,dr mi-a zis ca nu este nici o problema,ca pot sa o tin.Asa ca nu o dau ca e atat de cuminte incat nici nu o simt in casa.Cred ca daca as da-o altcuiva ar muri ca nu poate sa stea departe de noi.Sper sa se obisnuiasca cu copilul cand o veni ca altfel va trebui sa ma razgandesc.
Uitati si o poza cu ea.

[simonadre]

ma bucur sa vad ca multe dintre voi va confruntati cu aceeasi dilema...si daca vorbim de ce simt ei...ei bine, motanul meu se simte oarecum tradat...din prima luna a simtit ca e ceva in locul lui preferat de dormit si alintat, adica pe burtic mea. nu-l mai lasam sa faca masajul lui de fiecare seara...cand isi facea culcusul..si m-a ocolit multe zile. acum si-a revenit dar stie ca nu are voie in anumite locuri.
apropos de tuns, ma gandeam ca as putea sa-l tund, la veterinar, nu zero, doar asa, ca un schnauzer..ar fi comic, nu? dar n-ar mai fi atata par in casa..

[robertzica]

Tare draguti cateii nostri... din pacate "al meu" nu e doar al meu estea cainele familiei, il au parintii sotului de foarte multa vreme (are vreo 11 ani).

[raluka_huncu]

Pentru cine sta la curte e super! Mai greu e sa stai cu bebe mic si cu un amimalutz in apartament... Problema e ca daca apuci sa ieie un animal de casa te atasezi de el si e foarte greu sa renunti la el apoi, cand vine bebe. Cu pisicile e mai dificil pt ca parul de pisica e mai fin si mai periculos (si pt noi, mai ales pt un bebe nevinovat) si au si gherutze mai ascutite (eu i le taiam) iar in plus, sunt si geloase. La mama mi-a fost mai usor s-o dau. Altfel nu stiu cum as fi putut s-o duc la cineva strain...poate cautam vreun cunoscut sa pot s-o vad mai des...

Mi-ati facut un dor de pisicutza mea...........!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sa va traiasca animalutzele tuturor!

[SilVer]

ehe fetelor...eu am doi si pe deasupra se bat cu mine pe perna!!!

am 2 catei rasa yorkshire, cine stie rasa stie ca amandoi fac cat un motat, respectiv impreuna au cam 4,5 kg. Sunt copii nostrii care ne/au invatat de mai bine de 3 ani ce inseamna sa ai responsbilitatea altui suflet, ce inseamna sa imparti iubirea etc. Pana acum picii astia nu ne-au imbolnavit niciodata, nici macar un purice de-al lor nu a ajuns pe noi, avand in vedere ca dorm in pat cu noi. mi-am facut analizele si totul e bine. In ceea ce priveste parul noi ii tundem scurt mai ales pt confortul nostru pt ca nu avem niciunul rabdare sa le periem zilnic parul lung si atunci ii tundem vara ca pana in iarna sa se acopere macar cu un puf de par, deci nu se pune problema sa zboare ceva "fulgi" din ei. Iar in ceea ce priveste microbii pe care ei ii transmit, eu cred ca e vorba si de cum ii ingrijesti.
Asa ca daca nu ne-au transmis nici o boala pana acum, nu vor avea de transmis nici o boala nici lui bebe, ba din contra o sa fie jucariile lui preferate. .
Eu sincer ma bucur ca exista si ei in viata noastra si nu as putea renunta la ei sub nici o forma.

[ankka_es]

Muaaaaaa,sunt superbi yorkies..."catei cu baterie" cum le zic eu...Aici in Spania are foarte multa lume rasa asta,si nu sunt tocmai ieftini: 4-500 euro un pui ...Sa-ti traiasca prichindeii!!!...Sa te tii smotoceala cand va mai creste bebe un pic...
Am scris un pic in afara subiectului...Ma scuzati...Pupici pe burtici!

[robertzica]

Silver,

iti dai seama ce smotoceala vor primii cateii cand va incepe sa mearga. Cred ca se vor distra grozav impreuna.

Zapaucul nostru de Charlie este innebunit dupa copii, ii lasa sa traga de el cum au chef iar el are in privire o satisfactie nebuna in momentele alea. Avem prieteni si rude care mai vin in vizita cu bebeii si nu pot sa va spun in cuvinte ce iese.

In schimb, ne-a surprins foarte tare in momentul in care a venit nepotelul in vizita si... ii era frica de Charlie (cainele are cam 80cm inaltime si e negru rau). Noi ne asteptam ca Charlie sa se duca la el si sa il ia la joaca, asa cum face cu toti copiii dar... NU, a simtit ca ii e teama de el si il ocolea pe copil cat mai mult.


La un moment dat, bebe il tot striga prin curte, cainele s-a apropiat dar nu foarte tare... cand s-a trezit fata in fata cu cainele, bebe a inceput sa planga iar Charlie a fugit in cusca lui.

Sincer, noi il credeam mult mai... needucat pe Charlie dar ne-a convins ca nu conteaza dresajul cat instinctele si inteligenta.

[oly76]

Eu am pisica (si nu sunt singura si Miri are un motan). Am avut-o inainte de a ramane insarcinata, am avut-o cat am fost insarcinata, o am si acum. Daca voi ati vedea cum se joaca Leda cu ea, cat de bine rade Leda cand o vede........... Sunt niste dragalase. Cand Leda a crescut putin si a inceput sa o "cunoasca" pe Floppy (stiu, original ) pisica era singura care reusea sa o calmeze cand se trezea plangand noaptea (din cauza dintilor sau cauze "necunoscute"). Cand plange si e suparata daca "apare" Floppy imediat zambeste, i se lumineaza fata. Seara inainte de culcare, aproape in fiecare zi este o juma' de ora dedicata jocului cu pisica, se distreaza amandoua. E adevarat ca daca o "prinde" prea aproape Leda o mai strange cam tare si Floppy se mai razbuna cu cate o zgarietura mai mica, dar nimic grav pana acum. A! Un dezavataj ar fi ca uneori mai merge la "papa" pisicii si vrea s-o "incerce", dar pana acum am fost pe faza La bunica (a stat cu soacra de la 4 luni pana la 15 luni ziua, pentru ca eu lucrez) are un yorkshire care o lingea din cap pana in picioare, mai ales vara cand era imbracata doar cu un body si statea pana cand cateau "termina" toata operatiunea.
Stiu ca de la parul de pisica inghitit pot aparea complicatii la ficat, stomac etc., dar sotul a crescut cu pisici, cumnatele mele la fel si au bine mersi 30 de ani.
Exista multe avantaje in a creste pe cu un animal in casa.
Cred ca pana la urma e vorba de o decizie personala, eu nu puteam concepe sa dau pisica cuiva (oricui, indiferent cine e acel "cineva") si nu pot concepe nici acum. E "copilasul" nostru si asa va ramane pana la adanci batraneti!

[raluka_huncu]

E optiunea fiecaruia, fireste, insa daca Doamne fereste patzeste ceva copilasul meu din cauza mea, de la un fir de pisica, de exemplu, mi-as reprosa toata viata!!!!
Mai bine nu risc...de asta am dus pisica la mama. O iubesc nespus pe Bellutza, insa copilul meu ramane pe primil plan! Daca aveam curte, nu stiu, poate gandeam altfel, insa in apartament...