Forum CopilulMeu

eu l-am cunoscut pe net. nici prin cap nu imi trecea ca as putea sa ma marit cu cineva de pe internet.
si eram total impotriva casatoriei, ca, spuneam eu, cum sa stau langa un barbat toata viata fara sa ma plictisesc? ca sa nu mai vorbesc de copii: nici nu ma gandeam sa am copiii mei naturali. mai degraba infiam. cand ma gandesc acuma la cat eram de "emancipata", imi vine sa ma ascund.

Eu am fost colega de liceu cu sotul meu, dar sa nu credeti ca de atunci suntem impreuna.In liceu de abia ne vorbeam, eram in "tabere" diferite.La un an de la terminarea liceului,cand eram la facultate, ne-am intalnit intamplator, el era cu motocicleta si m-a luat la plimbare, ca mie tare imi placea.Au mai fost dupa aceea cateva intalniri cu fosti colegi si uite asa s-a infiripat...

La firma unde lucram acum 7 ani a venit in control.M-a chemat a doua zi la ei la birou cu actele firmei si bineinteles a inceput sa faca pe nebunul dindu-mi o amenda.Partea cea mai haioasa este ca mi-a zis ca arat ca dracu---aveam suvite blonde---si cica lui nui placeau femeile suvitate.Acum sintem casatoriti si avem si un de un an si patru luni.Ii spun mereu ca m-am razbunat pentru ce mi-a facut acum 7 ani.

Maria nu esti singura pe aici. Eu in 2000 am fost in Italia si dupa ce m-am intors acasa m-am inscris pe tot felul de site-uri sa cunosc persoane din Italia (nu doar baieti ci si fete, ma pasiona limba, cultura, oamenii....) si hop si sotiorul meu drag. Daca mi-ai fi spus ca urma sa ne casatorim, sa avem si o fetita in 2000 iti radeam in fata. La Craciun (2000) a venit prima data in Romania, apoi de Pasti iar, apoi am fost eu aici de cateva ori si am stat impreuna 3 ani pana sa ne hotaram ce facem (pana am terminat eu facultatea). Si acum sunt aici din 2003, casatorita, fericita si cu un care-i tot ce avem mai scump si mai drag pe lume. Asa ca: never say never.

Am fost colegi de clasa in liceu.

...eu l-am cunoscut la serviciu...ma angajasem de cateva luni si apoi a venit si el...a fost o perioada de tatonari,dupa care...am fost prieteni 3 ani si apoi in 2002 ne-am casatorit...si acum avem o ita super!!!

... si noi tot pe net...si mie mi s-a parut o nebunie, mai cu seama ca nu aveam o parere extraordinara despre turci si nu ma visam vreodata langa unul!!!! dar n-am putut sa-i rezist: e fermecator, extrem de inteligent si f romantic. am spus da relativ repede si uite asa am renuntat la tot ce consturisem in tara ( si nu putin) si... m-am mutat aici.
cred ca una din imaginile pe care nu am sa le uit niciodata estea dimineata geroasa de iarna in care ne-am vazut prima data....
nu-mi pare rau si as mai face-o odata si inca odata, ca un disc stricat
emre baietelul nostru ne-a implinit fericirea.

Noi ne-am cunoscut la discoteca, in anul trei de facultate ... stiti voi, atunci cand spuneti ca nu va mai trebuie barbati, ca v-ati saturat de toti . Si ne-am cunoscut pt ca prietena cu care eram eu si prietenul cu care era el s-au placut si-au intrat in vorba si asa am ajuns sa stam la aceeasi masa ... restul, dupa cum se zice e istorie . Noi am ramas impreuna, ei nu s-au mai intalnit dupa seara aceea. E adevarat ca nu e pentru cine se pregateste ci pentru cine se nimereste.
Anul asta in iunie sarbatorim 10 ani de cand ne-am cunoscut si 6 de cand ne-am casatorit ... iar de anul asta vom avea doua sarbatori in iunie pentru ca atunci se va naste puiul nostru.

Pe internet (mirc) .am intrat in vorba si am ajuns casatoriti

Noi ne-am cunoscut in metrou.El era intr-un vagon,cu gasca lui,eu cu a mea in alt vagon,amandoi aveam ochelari si mi-a facut semn sa-i schimbam.La prima statie a venit in vagonul meu,am schimbat si ocheraii si nr. de telefon.