Forum CopilulMeu

EDUCATIA COPIILOR
Educatia incepe inca de la nastere, dar se continua si se perfectioneaza de-a lungul intregii vieti.
Oricat de frumos si inteligent ar fi, daca este prost crescut, calitatile si aptitudinile unui copil se estompeaza. Educatia nu se limiteaza doar la a-l invata sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca. Copilul trebuie invatat cum sa se comporte cu ceilalti, aceasta fiind raspunderea parintilor. Asadar, educatia copilului trebuie sa inceapa de la o varsta cat mai frageda, bunele deprinderi se capata acum.
Formati-i mai intai deprinderile igienice, intre copil si apa trebuie sa se stabileasca o relatie de prietenie care va dura toata viata. Cu tact si calm pretindeti un minimum de “performante”. Baia, spalatul pe dinti, pieptanatul parului sunt ritualuri cotidiene carora copilul trebuie sa se supuna, chiar daca la inceput o va face cu tipete si cu lacrimi.
Educatia copilului este o provocare pentru orice parinte. Concentrati-va asupra modului de comunicare cu copilul dumneavoastra si nu renuntati la principiile legate de igiena, ordine si politete.

INVATATI CAND SI CUM SA SPUNETI NU
Ascultarea nu se obtine nici cu biciul, nici cu amenintari. Specialistii in psihologie au demonstrate ca multe tulburari comportamentale la varsta adolescentei se datoreaza lipsei de reguli bine delimitate. Trebuie sa stiti cand si cum sa spuneti NU. Pedepsele pot fi binevenite cateodata. Copiii au nevoie de limite, de fermitate. Dar nu fiti rigizi sau exagerati in regulile pe care le impuneti. Comunicati cu copiii dumneavoastra, explicati-le motivele unor atitudini mai severe si mai ales nu uitati sa le spuneti cat de mult ii iubiti. Dragostea neconditionata sta la baza conceptului de parinte.

POLITETEA
Din momentul in care copilul va pronunta primele cuvinte, el va invata sa spuna: “Multumesc, mama”, sau “Buna dimineata, bunicule”. Aceste formule de politete trebuie repetate in permanenta pentru a le putea asocial automat cu persoana careia ii sunt adresate. Invatati-l sa vorbeasca cu capul sus, privindu-si interlocutorul si sa raspunda politicos la intrebarile ce-i sunt adresate.

FORMAREA DEPRINDERII DE A FI MANIERAT LA MASA
Pe la varsta de patru ani, copilul trebuie sa stie sa stea frumos la masa, nu i se mai accepta nicio stangacie. Cand i se aduce un alt fel de mancare, nu va spune: “Nu vreau. Nu-mi place”. Cand va cere apa nu va uita sa adauge: “Te rog, mama”. Nu va vorbi si nu va bea apa cu gura plina. Nu va plescai. Nu va manca cu mana.
Masa in familie va fi un moment privilegiat al zilei. Veselie si buna dispozitie, nu discutii conjugale sau certuri. Nu este momentul sa va expuneti grijile si nemultumirile , nici sa evocati evenimente neplacute sau dramatice. Fiecare povesteste cum si-a petrecut ziua fara sa monopolizeze conversatia. Vorbiti pe rand. Cand vorbesc parintii, copilul nu trebuie sa intrerupa, cand este randul lui, ascultati-l cu atentie.
Cand aveti invitati (parinti, rude) cei mici vor lua parte la eveniment. Ce ar mai ramane din amintirile noastre fara aceste mici petreceri, fara sarbatorile dominate de o atmosfera destinsa si tandra.

SPORTUL SI TIMPUL LIBER
Astazi copiii invata sa inoate chiar inainte de a invata sa mearga. De foarte timpuriu, ei practica numeroase sporturi: mersul cu bicicleta, judo, tenis, schi, patinaj, volei, role, fotbal, golf etc.
Sportul ajuta la dezvoltarea armonioasa a unui copil, care va dobandi astfel forta, sanatate si va capata mai multa siguranta de sine. Priviti un baiat care face sport si altul care nu face. Primul are o tinuta frumoasa, o stare fizica buna, un mers dezinvolt, gesturile-i sunt suple si naturale. Schimbarile se manifesta si la nivelul comportamentului. Are multi prieteni, este mai ordonat si stie sa imparta.
La patru ani, un copil poate sa calareasca un ponei; practica echitatiei il invata, printre altele, dragostea si responsabilitatea fata de animale.
Copiii au o imaginatie bogata, debordeaza de forte creatoare care nu cer decat sa se exprime. Dezvoltati-le deci toate calitatile intelectuale si artistice prin desen, muzica, sculptura, modelaj, dans, teatru.
O influenta benefica asupra dezvoltarii copiilor o au jucariile. Ele nu sunt doar niste obiecte neinsufletite, ci prieteni dragi care influenteaza fantezia, imaginatia, capacitatile creative ale copilului, dezvoltandu-le multilateral personalitatea. Copilul va purta dialoguri cu micii lui prieteni neinsufletiti, va construi scenarii, va formula strategii, va inventa scene, va trai episoade, emotii, sentimente noi.
Oferiti-le jucarii cat mai multe, daca se poate, dar in acelasi timp invatati-i sa nu le distruga, sa le aranjeze inainte de a se culca, sa le pastreze cu grija. Si ceea ce este cel mai greu, sa le imprumute sau sa le ofere celor mai putin norocosi.
Cumparati-le jucarii adecvate varstei, jucarii pasnice, nu cumparati jucarii foarte zgomotase, ganditi-va si la vecini.
Lectura sau televizor? Televizorul, calculatorul sunt si ele o amenintare pentru copii? Acest subiect ii framanta de ani buni atat pe parinti cat si pe educatori. Vizionarea indelungata a programelor de televiziune, jocurile pe calculator reduc din timpul si placerea lecturii. Stand pasiv, ore in sir, in fata micului ecran, copilul isi ia "portia" zilnica de violenta. Trebuie sa fiti ferm/a: doar cateva ore pe saptamana in fata calculatorului si a televizorului. Programele si jocurile le veti alege dumneavoastra.
Controlati-va limbajul, evitati cuvintele vulgare. Copiii va vor lua drept model. Corijati-le greselile, imbogatiti-le vocabularul, obisnuiti-i de mici sa foloseasca dictionarul si sa se informeze pe internet.

Bun subiect si totodata interesant, multumim!

BANII DE BUZUNAR

Copilul este regele consumatorilor: bomboane, benzi desenate, jocuri, DVD-uri si lista poate continua. Cel mai bun mod de a-l invata sa-si modereze excesul, sa inteleaga valoarea banilor si sa ia decizia corecta in privinta cheltuielilor este de a conveni asupra unei mici sume de bani pe care o va gestiona singur. Acest lucru il va ajuta pe copilul dumneavoastra sa se simta independent si il va invata sa fie responsabil cu banii sai si sa-i cheltuiasca in mod intelept. Cati bani "trebuie" sa-i dati? Incercati sa aflati cati bani de buzunar primesc prietenii/colegii lui, apoi hotarati daca este rezonabil sa-i dati mai mult sau nu.

COPILUL SI SCOALA

Daca, pe la varsta de patru ani, copilul este atent cu lucrurile sale, daca este ordonat, disciplinat, politicos, ascultator, scoala nu-i va parea o inchisoare inspaimantatoare, drumul pana acolo nu-l va "obosi" foarte tare si nu va izbucni in hohote de plans odata ajuns in clasa. Este pregatit cu adevarat sa devina scolar. Scoala nu-l invata numai sa citeasca, sa scrie, sa socoteasca si sa descopere istoria lumii, ci sa accepte un nou sistem de relatii, sa respecte regulile colectivitatii si obligatia de a fi tolerant si pasnic.

Invatati-l sa-si respecte invatatoarea, sa fie politicos, sa-si ingrijeasca cartile, sa nu indoaie paginile, sa nu le rupa si sa nu le murdareasca.

Explicati-i sensul pe care il dati invataturii, ajutati-l sa-si faca lectiile, invatati-l sa invete, urmariti-i progresele, discutati cu el subiecte care-l intereseaza, treziti-i curiozitatea, raspundeti-i cu franchete la toate intrebarile, oferiti-i conditii de lucru, incurajati-l sa duca lucrurile la bun sfarsit. Nu-i faceti decat promisiuni pe care le puteti onora.

Invatati-l de la o varsta frageda sa frecventeze muzeele, duceti-l la concerte in aer liber, la teatrul de papusi. Cat despre cinema, nicio grija, il va descoperi singur.

Petreceti weekend-ul impreuna. Permiteti-i sa-si invite colegii si sa accepte invitatiile acestora.

Daca are dificultati in a se face acceptat de catre ceilalti copii, faceti-l sa inteleaga ca integritatea in colectivitate poate fi dificila, ca trebuie sa invete ce inseamna cu adevarat relatiile interumane si ca lumea nu graviteaza in jurul lui.

COMPORTAMENTUL CU INVATATORII SI CU PROFESORII

Exista profesori si profesori - unii sunt mai buni decat altii. Dar sa nu uitati ca exista elevi si elevi - unii sunt mai putin straluciti la invatatura decat altii. Nimeni nu poate fi raspunzator de zestrea sa ereditara.
Ce este de facut daca copilul nu are note bune? In primul rand, sa nu dramatizam. Sa nu o privim ca pe o fatalitate. Nu toti copiii merg la olimpiade, dar cu timpul pot fi performanti.
Intelept ar fi sa colaborati cu invatatorul/profesorii; stima pe care le-o purtati se va reflecta si in comportamentul copilului. Daca veti deschide usa criticilor la adresa calitatii invatamantului si a profesorilor, veti avea neplacuta surpriza sa constatati imposibilitatea comunicarii si relationarii armonioase dintre copilul dumneavoastra si partenerii sai educationali.
Orice dezacorduri si tensiuni familiale vor perturba mai mult sau mai putin grav relatia profesor-elev.
Reusita si conduita scolara a copilului se vor ameliora daca veti accepta sa participati la viata institutiei scolare. Asistati la sedintele cu parintii, tineti legatura cu profesorii si, evident, nu lipsiti de la festivitatile de sfarsit de an.
Cereti-le copiilor sa va arate lunar sau trimestrial carnetul de note pentru a le urmari rezultatele. Nu trebuie sa dramatizati un esec scolar, poate fi trecator.
Faceti apel la propriile amintiri. Exista ceva mai greu decat scoala? Ce parere aveti?

ANIVERSAREA COPIILOR

Pentru fiul sau fiica dumneavoastra exista o zi pe an care nu seamana cu celelalte si care este mult asteptata: ziua de nastere. Pe parcursul acestei zile, el/ea va fi in centrul atentiei. Membrii familiei, prietenii, prietenii prietenilor vor veni ca si acei Regi Mari sa-i faca cele mai frumoase urari si, mai ales, sa-i aduca cele mai frumoase cadouri.
Nu trebuie sa inchiriati neaparat un local pentru a organiza o petrecere de neuitat. Sufrageria, decorata cu baloane, ghirlande, masti poate deveni locul tuturor viselor.
In aceasta zi copilul trebuie rasfatat. El si numai el va alege invitatii: colegi de clasa, veri, matusi si unchi...toti cei care conteaza pentru el.
Pe masa? Tortul preferat, impodobit cu lumanari. Pentru a anima petrecerea, copilul va decide daca il veti duce impreuna cu prietenii sai la circ, teatru, Zoo sau la parcul de distractii. Totul depinde de varsta si de preferintele sale. Pe la 10 ani, poate fiica dvs. va dori sa-si serbeze ziua pe ritmuri de moda. Nu spuneti NU, chiar daca aceasta va produce un oarecare deranj. Este doar ziua ei!

aoleu ... cine zice asta are casa si curte in zona linistita?
eu una salut aparitia multitudinii de sali de joaca pentru copii ... special pentru a ne rezolva problemele de spatiu, culinare si in special de timp si deranj ...
dupa douaore toata lumea pleaca acasa ...
in plus exista si animatorii ... mai degraba mediatori in micile conflicte ala copiilor ... in special pentru cei de varsta gradinitei ...