Fapte bune
Astazi este ziua finutului meu, care implineste 4 anisori.
Cu aceasta ocazie, mi-am amintit ca in urma cu 4 ani, eu am increstinat un copil care, la ora respectiva se afla intr-un centru maternal
, impreuna cu mama lui, in virsta de 16 ani, intrucit aceasta nu era primita cu fiul sau acasa de catre parintii sai. [v]
Imi doream de foarte mult timp sa botez un copilas, mai ales un baietel si, iata, ocazia nu s-a lasat prea mult asteptata.
Am tot urmarit sa se iveasca oportunitatea aparitiei unui finut si am fost foarte fericita cind am aflat ca, in sfirsit, el a aparut.
In acelasi timp, nu imi doream sa botez orice copil, ci unul dintr-un centru de plasament
. Asadar, evenimentul fericit s-a produs si, astfel, eu, in prezent, am o superbitate de finut
, frumusel foc si istet, de care sint foarte mindra. Mama, mama, ce petrecere a fost la botezul lui
: au participat toate colegele de birou si toti prietenii mei
, la biserica a venit pina si directoarea institutiei noastre, ca oricum, sefa mea a venit si acasa, unde am dat masa
. Am filmat botezul, am facut poze [foto] ....Ce mai, totul a fost ca la carte...
In prezent, sint multumita sufleteste de ceea ce am facut, de faptul ca am reusit sa-mi satisfac dorinta de a face un bine, concretizat in increstinarea unui copil.
Nu consider ca am facut un lucru iesit din comun, am considerat doar ca este momentul sa fac si eu o fapta buna, pe care nu am facut-o spre a-mi atrage laudele, ci doar ca aceasta arzatoare dorinta era demult sadita in sufletul meu si am simtit din toata inima nevoia de a face acest bine
.
Sa stiti ca ma consider o nasica norocoasa si, desi nu-mi pot vedea finutul f.des, eu tin permanent legatura cu el. Doar sint parintele lui spiritual, nu?
Voi, dragele mele, ce fapte bune ati facut pina acum?
Va astept sa vorbim si sa ne impartasim experientele placute din viata noastra, care au avut consecinte benefice pentru alte persoane.
, ca ma pregatesc sa plec la ziua de nastere
a prietenei mele...
