cum va intelegeti cu soacrele?

[oly76]

Adanna tind sa cred ca au dreptate fetele. Chiar daca ai sunat-o, chiar daca tu ai facut primul pas spre impacare, pentru ea e un motiv in plus sa gandeasca "am drepate eu". Nu zic ca nu ai facut bine, inteleg perfect de ce ai facut-o. Si eu pentru Fulvio mi-as calca de multe ori pe mandrie pentru ca e sotul meu si-l iubesc, dar nu te oftica prea tare daca ea nu o sa aprecieze gestul tau.
Pentru tine:

P.S. Vrem poze cu Giuliaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

[ADANNA]

Merci Oly.

Sunt ft curioasa sa vad cum va decurge prima noastra intalnire dupa "incident"...
Repet, am purtat o discutie normala in care am reluat problemele care ma framantau...cele legate de cresterea copilului meu, de "sfaturile" lor...IAr ea a intors-o putin ca la Ploiesti... A spus ca exemplul pe care mi l-a dat vis-a-vis de mama care-si hranea copilul cu ceea ce mancau si ei, in comparatie cu mine...(ptr ca pe mine asta m-a facut sa explodez, comparatia)...a fost un exemplul negativ...Adica mamica cu pricina, cica, nu facea bine...Hmmm..asta sa i-o zica lu' mutu...Ma rog, frumoasa incercare oricum...Inca o data e diplomata...

Sunt si mai curioasa sa vad ce-am invatat amandoua din asta...

[Maryna]

Si eu cred ca m-am pus rau cu socrela...de cateva zile este plecata dimineata...si se intoarce spre pranz, deci nu mai poate verifica ea ce facem noi acasa.Cand se intoarce parca sunt la interogatoriu:l-ai scos pe Ionut afara?...a mancat cascavalul de la mine?...a sunat cineva?...a fost cuminte?...ce ai mai gatit astazi?..i-ai dat pastilutele?..a mai facut la olita?... MOR DE NERVI...astazi nu i-am raspuns la nici o intrebare...dadeam din cap da sau nu...si ma intreaba intr-un final"dar tu ce ai?nu te simti bine...?"...am incheiat scurt"ma doare in gat si nu vorbesc prea mult..."Data viitoare ce ii voi mai raspunde?
Incep serviciul peste 1 luna si nu ma pot pune rau cu ea...

[anafmaria]

adanna, eu sper ca soacra ta este o femeie cu capul pe umeri, care a inteles ca este doar bunica aceste fetite, nu femeia care a adus-o pe lume, in masura sa ia toate deciziile legate de copil.
eu nu m-am inteles cu soacra-mea in privinta asta si dupa multe certuri, am ajuns sa nu ne mai vorbim deloc. chiar daca pe sotul meu nu il afecteaza deloc aceasta situatia - stie si el ca maica'sa o ia razna si ma critica aiurea - tot parca lipseste ceva. parintii mei sunt la 300km departare, socru-meu a murit, doar pe ea o mai aveam aproape... as fi vrut ca si copilul meu sa stie ce este o bunica, dar nu a avut parte de una care sa stie sa il rasfete, sa ii spuna povesti, sa il plimbe etc.
sper din tot sufletul sa se fi incheiat orice disputa dintre tine si ea, pentru ca am vazut si cum este sa te certi cu soacra, si cum este sa nu o mai vezi.
sincer, as fi preferat sa fi fost prietene, chiar daca intimitatea noastra ar mai fi avut de suferit uneori.

[iustyna]

eu am doua cea naturala si vitrega asa ca nu ma intrebati ca imi vine sa ma cand ma gandesc cum a fost pana acum.cand am nascut fiecare cu idei ,care sal ia prima in brate si tot asa.noroc ca eu sunt pasiva si le las sa se

[ADANNA]

[danutzii2]

Soacra....nici nu vreau sa ma gandesc la ea,ii place sa-si bage nasu ei lung in toate si mie cum nu-mi place nu o las,mai incearca ea sa-l dirijeze pe sot dar nici o sansa ca ma are pe mine sa-i atrag atenita,ii place sa stie si cati bani ne intra in casa si cat ne iasa,de tot ii curioasa ,si de cand am copilul nu mai zic toate le stie ea eu nimica si i cida ca nu o bag in seama ,dar nu ma intereseaza pana nu-mi da ea sa mananc si nu ma intretine sa-si vada de treaba ei acolo unde ii
succes cu soacrele!!

[danutzii2]

si inca ceva dupa ce ca le ''crestem'' copii mai departe si avem grija de ei ,le dam sa manance si ii ingrijim si ii iubim ,mai si comenteaza...
AR TREBUI SA NE MULTUMEASCA

[deniss]

Mi-a placut subiectul asta si m-am gandit ca ar fi bine sa va impartasesc si eu din experienta mea...mult prea dura.
Noi...(eu si sotul) am devenit imuni la tot ceea ce-i priveste pe parintii lui. Daca se bucura pentru noi sau ne trateaza asa doar de fatada...nu prea ne mai intereseaza. La inceput, caci noi suntem impreuna de 7 ani dar abia anul trecut am reusit sa oficializam relatia noastra, au fost impotriva relatiei dintre noi doi si ne deranja teribil chestia asta. Ne si certam din cauza lor caci se amestecau mereu in tot ceea ce ne privea doar pe noi, apoi a venit o perioada in care sufeream amandoi de faptul ca nu eram intelesi si acum parcurgem o perioada de dezinteres total. Vreau sa spun ca nunta ne-am organizat-o si am sponsorizat-o doar noi doi si a iesit o nunta ca -n povesti. Cel putin socru-meu nici nu a participat la eveniment. Din banii obtinuti din nunta am achizitionat o masina destul de frumoasa si spatioasa. Mentionez ca nu am avut decat sprijinul mamei prin faptul ca ne-a acceptat sa locuim impreuna cu ea. Apoi...pe 13 mai 2006 a venit pe lume....Deniss George, ingerasul nostru, lumina ochilor nostrii. Botezul a avut loc pe data de 2 iulie 2006 la care din nou socrul meu nu a dorit sa ia parte la petrecere. Intre timp am mai facut niste credite si am reusit sa luam un ap. cu 2 cam. pe care inca il amenajam. Si abia saptamana trecuta si-a vazut si socru-meu nepotelul si a inceput sa planga. Dar BOMBA acum vine : sotul meu este UNICUL lor baiat si ei detin si casa si ap cu 3 cam in oras plus o casa la tara iar noi ne chinuim cu rate care sunt extraordinar de mari 10 mil. pe luna timp de 14 ani. Dar tot inainte...DRAGOSTEA INVINGE ORICE...ma bucur ca intre noi doi nu exista certuri sau discuti...chestii din astea. Va pup si....Bafta in continuare in lupta cu socrii. Stiu ca subiectul era despresoacre dar tot ceea ce ni se intampla noua este din cauza soacra-mii caci nu a stiut decat sa-i impuie capul cu prostii la inceput iar acum...ea s-a intors iar el a ramas de fazan.
va pupik!
Sper ca nu v-am plictisit...

[iustyna]