Mie mi-a placut cel mai mult ideea ca n-aveam CD-player, playstation, calculator etc, dar aveam PRIETENI!
Am "supravietuit" unei copilarii fericite, asa e. Dar, in noul regim, eu am facut o facultate care mi-a placut si care fusese desfiintata. Ca urmare (de aici si nu numai) nu pot fi de acord cu ,,nu mergeam la psiholog, nu existau dislexii" Ba existau, dar nu se tratau, sau nu erau tratate de specialisti
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
. Iar chestia cu repetentia era rara deoarece regimul dicta sa treaca toti copiii clasa
Am multe nostalgii, inclusiv mersul cu remorca (am fost si eu la practica agricola), dar tot nu pot sa afirm ca era mai bine ,,inainte".