cine ne ajuta cu bebeii

[Primrose]

Mercik, Nadia.
M-am hotarat sa nu-i las niciodata prea mult singuri... Cel putin, pana la 14 ani (sau 18??? ). Ca au tendinta sa stea non-stop la tv si pe calculator.
Si le rog mereu pe bunice sa sara in ajutor.

[jo_ana]

[oanadd]

deocamdata nu ma ajuta nimeni dar vrea sa ma ajute cineva. ma uit la o vecina al catei baietel e mai mic decat bria cu 2 luni. vine soacra'sa dimineata, pleca seara. toata ziua il plimba pe micut! VREAU SI EU!!!!!
sunt obosita psihic de nu mai pot! numai ca, financiar, in moemntul asta nu-mi permit pe nimeni. si cum nimeni nu se ofera sa-mi dea o mana de ajutor si tac! ca oricum nu ma aude nimeni!

[jo_ana]

Eu nu am avut cu cine sa las copilul nici 10 minute. Real, adevarat si ... neplacut. De la 2 ani sta cu bona pana ma intorc de la serviciu si atat!
Tanjesc dupa o cina in doi, dupa un week-end linistit!
Mi-e ciuda pe ale noastre bunici care, una e pensionara, iar cealalta cadru didactic cu vacante tot la 2 luni...si care mai multe de venit, vazut, bagat in seama si comentat, poate cate o mica surpriza copilului...nimic!
Si nu inteleg cum pot fi asa, mai alesa ca (cel putin in cazul meu) cand veneam acasa de la scoala (cu parintii care sunt profi) mergeam la bunica, mancam si duceam mancare gata gatita acasa. Iar cand aveau "plenare" si tot felul de super-activiati...bunica se ocupa de tot.
Da, pe undeva e mai bine asa, dar chiar cedezi nervos si fizic la un moment dat!

[jo_ana]

oana,
sa stii ca bona nu te ajuta! Isi face "meseria" si atat!Nu spun pentru ca as fi nemultumita de ea. Cat timp esti la serviciu vine si supravegheaza copilul. Ajutorul vine de la apropiati, care ar trebui sa stea cu copilul si sa te lase sa respiri, sa iesi la o plimbare (chiar daca de 20 minute) cu sotul tau; timp in care sa va aveti doar pentru voi.

[oly76]

[Primrose]

Fetelor, si eu am stat cu cheia de gat. Si aveam grija de se sora-mea... dar tot mai bine este sa ai un copil supravegheat.
Jo_ana, eu pe ai mei nu-i las sa umble la aragaz (inca). Se descurca, totusi, sa-si puna de mancare, dar mama mea sta aproape de noi si le da ea o mancare calda si ii supravegheaza...
Dar o sa vina vremea cand se vor descurca si singuri... si aici cred ca au dreptate fetele (Nadia, Oly) - momentul e diferit de la un copil la altul.
Si cand citesc ce povestesc alte fete, ca n-au timp nici sa rasufle, cred ca suntem norocosi... tot putem evada din cand in cand...

[jo_ana]

Primrose,
erau atunci alte vremuri; si aveam 12-13 ani cand faceam mancare (ca eram fata mare!). Plus ca aveam foc dintr-ala adevarat, in soba, plita era deja incunsa...nuuuuuuuuuu umblam eu la aragaz!
Imi amintesc ce stresata am fost cand au luat ai mei butelie si aragaz, ca un
Iar acum, in ceea ce-l priveste pe copil nu stiu pe cand as avea curajul sa-l las singur.
Sunt alte vremuri ...

[jo_ana]

Cand ziceam ca-i asteptam cu mancare ma refeream la "platou" cu branza, slana, carnati, etc, dar aranjate frumos si in prealabil facut ordine si curatenie. Scuze, de exprimarea gresita!
Dar eu eram foarte incantata de ceea ce faceam si nu uitam niciodata sa aranjez masa caci veneau obositi.

[Primrose]

Mi se parea putin cam mult sa umble o fetita de 9 ani la aragaz. Desi, e posibil. Baiatul meu de 9 ani stie cum functioneaza, dar nu-l las...
Jo_ana, acum am inteles... Erai o mica gospodina... Cam asa e si fetita mea... Are 7 ani si deja ma ajuta la bucatarie - curata cartofii (cu un cutit special de cartofi), intinde rufele mici pe balcon, aranjeaza ciorapii, s.a.m.d.
In privinta copilului lasat singur acasa, nu stiu daca sunt alte vremuri... cred ca decizia este luata in functie de copil si de imprejurarari... Sunt unii copii mai descurcareti, sunt unele mamici nevoite sa-i lase, n-au incotro... asta e!!!