Copilul sau profesia?

[alovel]

Nu e ipotetica situatia: chiar sunt aceeasi bani si stand acasa si mergand la serviciu pentru ca am nascut si as fi intrat in CIC in 2003.

Iar in rest, din ce ai scris tu (Lili) reiese ca eu am ales cariera.

[viopogaceanu]

Nu ma razboiaesc cu nimeni. Vreau sa-mi spun o parere. Am o foarte buna amica. Intr-o zi am spus :
Nu stiu ce sa fac, intru in somaj sau nu?
De ce?
Sa stau cu copilul.
... Pardon. Niciodata sa nu mai pui motivul copilul pentru ceea ce vrei TU sa faci.

Asa am invatat ceva.

[alovel]

Tu ai zis :Intru in somaj sau nu? sau amica ?

[viopogaceanu]

Eu. Dar , exista mereu un dar... am spus candva... postul meu devenise unul exclusiv pentru barbati... dupa multi, multi ani in care a fost titulr o femeie...

[viopogaceanu]

titular. pardon

[geamanuf]

si la mine primeaza bb ,dar dupa pauza de 2 ani vreau sa ma intorc la serviciu si nu cred ca acest lucru o va afecta pe alecs,atunci va fi mai mare.

[cristina_gl]

Este greu sa se faca o delimitate clara intre aspectele care conteaza mult in viata unui om. Bineinteles ca un copil n-ar trebui sa sufere pentru ca primeaza altele.
Eu am renuntat la o oportunitate cu care poate n-o sa ma intalnesc a doua oara in viata, deoarece am vrut sa stau acasa cu Cezar. Acum imi spun ca, daca o astfel de ocazie a aparut o data, poate sa vina si a doua oara. Nu neaparat aceeasi. Insa, in ultima vreme, incep sa nu-mi gasesc locul si sa mi se faca din ce in ce mai dor de serviciu. Ma simt cam vinovata. Ar trebui?
Ideea e ca imi place enorm munca pe care o fac si nu m-as mai simti implinita fara. Asa cum, desigur, Cezar este centrul universului meu.

[Anca_Cristina_Manea]

Imi place subiectul dar eu niciodata nu m-am gandit ca voi sta mai mult de 2 ani acasa cu Vladut, iar cand s-a implinit vremea m-am dus la serviciu, stiti cum m-am sintit dupa acea pauza, ca si cum nu mai fusesem la serviciu de vineri di acum era luni, le-am gasit pe toate asa cum le-am lasat, doar seful se schimbase, intre timp m-am mutat in alta parte si imi place de aici voi pleca spre buc la Aceeasi firma cu tot cu copil.

In orice caz copilul a primat de cand am ramas insarcinta si tot el o sa fie pe primul loc mereu, dar nu cred ca a avea o cariera afecteaza relatia cu cel mic, el va creste si ii vor creste si pretentiile, iar eu sincer nu vreau sa nu-i pot oferii ceea ce isi doreste sau sa tanjeasca dupa ce vede la alti copii. Asta nu inseamna sa il rasfat si sa nu stie ce inseamna simtul masurii.

Pauza a fost buna la mine s-a potrivit din plin dar de acum nu cred ca voi putea sa ma gandesc sa stau acasa.

Imi place sa controlez situatia, financiar sa nu am probleme, si apoi nu am invatat atat ca sa stau acasa.

de la o anumita varsta copilul este mai bine in colectivitate, nici macar acasa cu bunicii nu sunt de acort sa stea.
in zilele noastre viata e destul de dura si trebuie sa se obisnuiasca cu ea.

[ygrec]

Cine are o cariera, raspunderi si un castig de 2-3 ori mai mare decat ce da statul, s-a dus la servici. Nimeni nu trebuie judecat.

[ella-o]

Eu am stat acasa,fara CIC,aproape 2 ani.Am ales sa-mi duc fetita la cresa de la un an si 10 luni.Dar acum mi se rupe inima cand trebuie sa o mai las la cresa peste noapte caci pur si simplu nu pot sa ma mai ocup de ea.Stiu ca e putin afectata,dar ce ati face in situatia mea?Am avut un venit pe care nu-l mai avem,iar sotul nu poate sa castige atatia bani cat sa avem strictul necesar,plus chiria,cheltuieli,rata...Atunci am ales sa il ajut financiar,adica sa incep sa castig si eu cativa banuti(pentru inceput).Stiu ca trebuie sa renunt la multe clipe minunate pe care le-as putea petrece cu fetita mea,dar cum as putea avea aceste clipe,daca nu pot sa-i ofer si pe plan financiar ceva?O casa,mancare buna,o hainita noua,o jucarie?E nevoie de multe sacrificii si sper ca am luat decizia cea mai buna.