Cum ai reactiona daca....?

[lili_ang]

Ma gandeam azi la o nebunie curata (evident, veti spune ). Oare cum ar fi sa aflam deodata la varsta pe care o avem, ca mai avem un frate sau o sora?????????? De care evident, habar n-aveam pana acum! Sau una si mai dramatica: cum ar fi oare sa aflam din senin ca sotul nostru are un copil de dinainte sa ne cunoasca pe noi si de care nu stiam (poate nici el!) !!!
Cum ati reactiona?

[simidiana]

Numai tie iti putea trece prin cap un asemenea subiect. Poate se mai invioreaza discutiile pe forum.

Eu sunt o persoana care reactioneaza cu mult calm, chiar si in situatiile surprinzatoare.
Cred ca as dori sa cunosc cat mai multe amanunte despre cum s-a ajuns in situatia respectiva si apoi incerc sa comunic cu cei implicati despre ce vom face in viitor.
Daca sunt copii la mijloc, sunt nevinovati, deci trebuie urmarit binele lor. Iar daca asa avea un frate sau o sora, mi-as dori sa-l (o) cunosc mai bine si sa ma bucur de o familie mai mare.
Parca ar fi un subiect de telenovela

[viopogaceanu]

mai, lili_ang

[gabibarta]

de un frate sau o sora chiar m-as bucura. Dar de un copil de-al sotului nu cred c-as fi tare incantata...

[lili_ang]

[lili_ang]

Hai sa-mi spun si eu parerea! Daca ar fi vorba de un frate sau o sora reactia mea ar fi ciudata: pe de o parte as lesina de bucurie (toata viata mi-am dorit un frate sau o sora) iar de pe alta parte m-ar enerva ingrozitor sa stiu ca tati nu mai e doar al meu si, cel putin teoretic, trebuie sa-i impart amintirea cu inca cineva! E ciudata rau faza.....
Daca ar fi vorba de un copil al sotului meu, situatia se complica.... Daca el nu a stiut e ok (pentru el ), dar as avea mari dubii privind paternitatea!!! Mi-e foarte greu sa inteleg femeile care fac un copilas cu un barbat, ii ascund acest lucru si peste cativa ani se trezesc sa-i spuna: Stii, de fapt e al tau! Daca sotul meu a stiut ca e al lui si mi-a ascuns, situatia e grava rau de tot!!!! Stiu ca cel mic nu are nici o vina, dar mi-ar fi al naibii de greu sa traiesc cu ideea asta! Mi-as pierde orice urma de incredere in el! Oricum, im ambele cazuri probabil ca as gasi intelepciunea sa-l sfatuiesc pe sotul meu sa se ocupe corespunzator de copil, sa-i asigure partea lui de sprijin fie material, fie emotional!
P.S. Chiar ca e ciudat subiectul asta!

[viopogaceanu]

Nu m-am gandit la nici un apropou. ( E corect?) Mi-a placut. A fost admirativ. Pacat ca nu ne vedem/auzim.
Sincera sa fiu, fiind unicat in fam. parintilor mei, cred ca m-as bucura sa am un frate /o sora. Am tanjit toata viata dupa o familie mare. Despre copii, eu am reactionat. Nu mai am alte comentarii.
Fratele /sora /copilul - toti intra in aceeasi categorie, nu au nici o vina ca exista.

[lili_ang]

[Mihaela_Miruna]

Cred ca as reactiona rau! Daca nu am avut sora sau fratele in copilarie, acum e prea tarziu, iar la un eventual copil al sotului nici nu vreau sa ma gandesc!

[MIRI2005]

Lilo, ai vorbit cu cineva de pe forum, cand ti-a venit ideea asta?
Eu stiu un caz, dar nu zic. Oricum, e naspa rau, sa afli dupa atata timp. Si cred ca l-as steriliza pe tata sa aflu ca a inselat-o pe mama . Iar de copii la al meu...cred c-ar fi ok. Sunt sigura ca sunt singura anormala care reactioneaza asa, dar nu-s geloasa. Sa faca ce-o vrea. Atata timp cat aduce banii acasa, ca sa am eu ce cheltui. Hai, aruncati.....