dar i-am mai dat o sansa.ULTIMA!!!Hai sa va spun ce s-a intamplat:
Dupa ce am vorbit cu voi am plecat.Nu ii venea sa creada ca,desi,cu o seara inainte isi ceruse scuze si promisese ca nu ma va mai jigni,eu totusi plec.I-am spus inca o data ,ca m-am saturat si ca nu mai pot sa ii accept nesimtirile.A plecat el la servici si am plecat si eu la Bucuresti.Cat am fost plecata,m-a tot sunat si nu i-am raspuns decat dupa cateva zile.A inceput,prima oara sa ma ia tareca,ce mi-am gasit altu'?....Bineinteles ca nu m-am ostenit sa ii raspund.Cand a vazut ca e groasa treaba si ca nu tine cu rautatile ,a lasat-o moale.A inceput sa ma roage sa ne intalnim sa discutam....,ca vine ziua fetitei....Pana la urma am acceptat .Am stat si am vorbit,atunci a recunoscut ca a gresit si m-a rugat sa ii mai dau o sansa ca se va schimba.Am acceptat dar cu niste conditii,pe care ,pana acum,se pare ca le respecta.I-am spus ca la prima jignire voi pleca fara sa stu pe ganduri si sa nu ma intrebe de ce.Acum,dupa cum v-am spus,pare ca ar fi inteles.Poate ca s-a speriat sau a realizat ca ne va pierde,cine stie?!A venit si la ziua Cristinei si s-a purtat impecabil,lucru pe care altadata nu l-ar fi facut.A promis ca ma va ajuta si sa ma angajez...fara sa comenteze.Sa speram ca totul va decurge bine de acum incolo.


