Nu mai e acelasi om....

[xxl]

Vin si eu sa ma plang........ de sotul meu, pe care aproape ca nu-l mai recunosc. Mie nu mi se pare normal comportamentul lui si as vrea sa-mi spuneti si voi care e parerea voastra. De cativa ani a devenit tot mai pasiv, mai legat de computer, mai neglijent atat cu aspectul propriu cat si cu mine. Eu mi-am dorit mult un copil, l-am facut (are 1 an), de el ma ocup singura in totalitate ca si cum el ar fi doar un musafir care-l mai vede din cand in cand. Acuma zice ca el nu era pregatit pt un copil, desi a fost planuit.
Prin casa ma ajuta doar cu dusul gunoiului afara, ca eu nu am cum sa-l duc cu copilul dupa mine; mai spala de 2 ori vase intr-o saptamana, mai ia si el o paine sau o apa cand ramanem fara si cara cumparaturile facute de mine pe care le las in maisna pana vine el acasa.
Va spun sincer ca nu mai pot de dureri de spate dar cand il vad cum se poarta ma doare tot si mai tare, mai ales cand vad ca nu-i pasa de copil. Eu asa zic ca nu-i pasa, din moment ce nu-si petrece timp deloc cu el.
Sa va spun cam cum se poarta el intr-o zi, in general: dimineata la servici, vine la 4,30 se spala pe maini si se instaleaza la calc ... sa se joace online. Daca e foarte flamand se duce la bucatarie sa manance sau isi ia farfuria cu el in fata ecranului. In timpul asta nu poate vorbi ca e concentrat, asadar daca am ceva de spus, sau ridica tonul la mine sa ma atentioneze ca nu se poate acuma (nimica) sau vorbesc singura sau imi raspunde scurt. Si sta pana seara cand i se face somn si se duce la culcare. Pt o noapte romantica zice ca renunta la joc, ca si cum imi face un serviciu, desi el e cel care tanjeste mai mult. Oare e de mirare?
Am impresia ca e ca la hotel, vine, manaca, doarme si se joaca, noi parca nu am exista decat ocazional cand are el dispozitie.
Ca sa nu mai scriu romane, va cer parerea, sfatul sau o comparatie cu situatia voastra.

[DRIANA]

Am mai citit cazuri asemanatoare..sunt cateva si aici, pe forum. Ce nu pricep eu este cum poate un tata sa zica ca NU ERA PREGATIT PENTRU A AVEA UN COPIL! Da' ca sa joace pac-pac si vrum-vrum e pregatit? Adica e pregatit exact cat un baiat de vreo 10 ani!!! De parca i-ar trebui scoala de tati, sa dea examen si vreo licenta la sfarsit ..."Gata! Oficial va anuntam ca ati promovat! Sunteti suficient de matur pentru a deveni TATA!"
Mda..sunt cam revoltata cand citesc astfel de lucruri...ei bine eu as desfiinta netul..sa vad ce face!

[dragomir lucia]

deci de un an e alt om si asta datorita calculatorului?!? e adevarat ca te tine ocupat si sunt multe informatii interesante,dar sa-ti neglijezi copilul.........si sotul meu are cam acelasi program,dar face in asa fel incat sa nu ne neglijeze.sta in medie cam o ora la calculator,timp pe care eu mi-l petrec uitandu-ma la vreo emisiune,facandu-mi unghiile sau mai stiu eu.
amandoi ne jucam cu Stef si sfatul meu e sa gasesti jocuri care sa-l implice si pe el.tu te joci cu copilul in timp ce el sta la calculator?incercati sa puneti muzica,ia-ti copilul in brate,danseaza cu el sa vezi daca nu o sa intoarca si el capul.ceva trebuie sa-i distraga atentia.
succes!

[mischaela]

eu cred ca "baietii" astia se insoara din cauza ca nu mai primesc mancare la muma acasa ... si nu au bani de restaurant in fiecare zi ...

[xxl]

Legat de jocul pe calculator, zice ca il relaxeaza, ca asta e singurul mod de a se relaxa (pretexte).
Daca nu e calculatorul, e televizorul, daca nu e netul, e alt joc.
Eu cu copilul dansez zilnic si ne jucam pe langa el si radem in hohote uneori dar nu se dezlipeste de ecran. Doar daca nu e prins intr-o batalie mai intoarce si el capul sau il mai pupa pe copil.
In rest sta de nevoie si la rugamintiile mele sa se joace un pic cu el daca eu am ceva pe foc si nu pot sa las oala cu mancare. Dar asta se intampla rar si maxim 20-30 min.
Eu l-am tot intrebat de ce pune pe primul plan jocul si zice ca nu e adevarat. Ii spun ca e maniac si ca nu se poate controla dar nu recunoaste. Atunci ii spun ca cei care nu recunosc sunt sigur dependenti de calculator.
Mai are si un prieten, deci viata sociala nu se poate spune ca nu are, dar nu iasa cu mine in oras, de parca am fi pensionari.
Ca tatic pot spune ca e protector, daca e bolnav copilul imediat reactioneaza si se intereseaza ce e mai bine pt copil, la fel face si cu mine, dar in zilele obisnuite ... nimic. Nu ne baga in seama.
Nu stiu cum sa fac sa-i atrag atentia, am incercat sa-l scot din casa, nu vrea ca e obosit, as vrea sa mai iesim in mini excursii sa mai schimbam decorul dar nu prea avem bani si tot se ivesc altele urgente.
Si mai vad la el ca nu prea stie ce vrea, daca ii vorbesc de viitor si de planuri inchide repede subiectul si zice ca lasa ca o sa...
Eu as vrea de la el in primul rand sa fie fericit dar alaturi de noi, sa fim ca o familie intr-o casnicie normala cu bune si rele. El parca traieste intr-o lume paralela. Nici maica-sa nu-l mai recunoaste.
Si nu, nu calculatorul l-a schimbat, a devenit el tot mai delasator, cineva din anturaj l-a incurajat sa inceapa jocul asta care cere mult timp si asa a devenit tot mai absent. Ar fi in stare sa se certe rau cu mine daca ii sterg jocul, mi-e si frica sa ma gandesc ce reactie ar avea. Eu nu cred ca daca ii sterg jocul nu il reincepe, problema e a lui si el trebuie s-o recunoasca si sa faca ceva s-o elimine.
Nu mai stiu ce sa fac in privinta asta.

Multumesc de raspunsuri.

[ahava]

in locul tau nu l-as lasa sa se spele pe maini si sa manance cand are chef.masa se ia la MASA impreuna cu tine, la masa se discut chestiunile de peste zi, te lauda pt ce i-ai pus in fatza si daca sunt cartofi prajiti, ocazie sa stati voi ca o familie impreuna.
eu as face cat mai repede program de cina in mod OBLIGATORIU.fata de masa, farfurii colorate, lumanare.
si jocul: l-as taia din start.

[MihaelaStoiciuc]

Sotul tau e cumva BERBEC?
Trecand peste glume, e o situatia neplacuta, dar... se putea si mai rau, daca asta te consoleaza cu ceva... E posibil sa fie si el confuz datorita schimbarilor intervenite in viata lui dupa ce s-a nascut copilul. Sau poate are probleme la serviciu si asa se "refuleaza" el, nevrand sa te mai incarce si pe tine. Sunt barbati si barbati pe lumea asta, dar la urma urmelor tot aceleasi litere le folosesti pt a le scrie numele :)
Incearca sa-l faci curios. Curios de ce arati mai bine azi ca ieri, curios de ce il astepti cu masa pusa (nu musai cu lumanarele
), curios de ce nu reactionezi urat cand stie ca a facut o prostie... Stii tu, exact pe dos fata de ceea ce e el obisnuit sa aiba. E o perioada dificila, prin care au trecut multe mamici imediat dupa nastere, dar, din nefericire, numai tu poti regla lucrurile. Oricat de greu ti-ar fi. Ia-ti un ajutor platit - chiar si numai pt 2-3 ore - eu asa am inceput. Adu-ti aminte de lucrurile pe care adorati sa le faceti impreuna "inainte de bebe (I.B. :))) ) Nu stiu ce detalii sa-ti mai dau... ca nu va cunosc prea bine...

[gily_mama lui Calin]

Eu cred ca sunt putini barbati care se ocupa foarte mult de copii. Important este sa descoperi ce poti face( cu tact, doar tu iti stii cel mai bine sotul) sa-l atragi treptat sa-l descopere pe pui. E mic si ei asteapta mult de la cei mici pt ca in definitiv, barbatii sunt tot niste copii, doar ca mai egoisti, din pacate. Dar tu tii la amandoi si incearca sa ii dai la inceput sarcini mici sau sa faci in asa fel sa ii lasi singuri pe amandoi. Daca sotul vede ca te descurci singura nu te va ajuta. Vorbeste cu sotul tau fara sa-i reprosezi nimic si fara sa-i impui ceva, gaseste culoarul sentimental in care sa comunicati si da-i si lui atentie. Poate se simte neglijat, e putin gelos pe cel mic. Mai da-i timp si vei vedea ca atunci cand cel mic va creste se va schimba situatia.Intre timp adu-ti aminte de ce ai vrut copil de la acest barbat.

[drpaulnistor]

Este adevarat...barbatul nu va ajuta femeia daca vede ca ewa se paote descurca singura.Incercati sa va impartiti datoriile fata de copil,de exemplu ati putea incercati sal schimbati de scutec o zi unul o zi celalalt.Sau sai dat de mancare la fel.Barbatul ii entuziasmat la inceput cand se naste copilasul,in timp o lasa pe mama sa se ocupe de el...ideea este sa creem o armonie in cresterea copilului pe care acesta o va observa in timp.

[xxl]