Forum CopilulMeu

Fetelor care ati plecat, deja, din Romania... ce va lipseste de aici? Daca ar fi sa va intoarceti care ar fi cea mai puternica motivatie?

Chiar nu va este dor de nimic??? Eu ma uit in jur si nu stiu ce o sa imi lipseasca mai tare... sunt oameni care imi sunt dragi si care stiu sigur ca imi vor lipsi cumplit de tare. Dar dincolo de ei? Imi va lipsi parcul in care imi duc acum fetele la plimbare? Sau... ce?

Multe...foarte multe iti vor lipsi persoanele dragi in primul rand si da chiar si parculetul in care mergeti...eu o am pe sora mea plecata de 10 ani si desi au la tv toate programele de aici ,isi cumpara produse romanesti de acolo,au prieteni romani acolo...tot e greu, bine asta in conditiile in care ei nu vor sa ramana acolo definitiv,tot acasa vor veni. De adaptat au facut o de mult ca nu ai incotro...financiar stau mai mult decat bine dar totusi nu se simt chiar impliniti asta pentru ca isi doresc enorm copii dar aici in tara...dar la voi e alta situatie aveti doua papusele deja care sunt adorabile si eu am citit ca ati castigat la loteria vizelor ori asta chiar e noroc in viata si trebuie profitat la maxim Si eu am avut un coleg la munca la fel in situatia voastra si a plecat fara sa stea pe ganduri cu fetita si sotia iar acum la patru ani sunt foarte fericiti.......eu am stat doi ani jum la sora mea si cel mai mult am suferit dupa cei dragi de acasa...cred ca persoanele din viata noastra sunt cele mai importante...succes...va fi bine

Pai, cel mai tare imi este dor de familia mea. Imi este dor sa o sun pe sora mea si sa-i spun "pune ibricu' pe aragaz ca vin la o cafeluta", imi este dor de o barfulita pe teme diverse cu prietena mea cea mai buna. Da, cel mai tare mi-e dor de oameni si nu de locuri; locuri minunate gasesti peste tot in lume, dar oameni asa frumosi ca cei din sufletul meu, mai greu...
Apoi imi este dor de covrigii cu sare, imi este dor de clubuletele bucurestene, imi este dor de mirosul sarmalelor, imi este dor de Turnul Chindiei, imi este dor de culorile toamnei pe care aici nu le gasesc; si in fiecare zi ma trezesc ca imi mai e dor de cate ceva pe care acasa nu dadeam nici doi bani. Uneori merg pe strada si vad un chip care imi aminteste de cineva de acasa si raman intreaga zi cu o senzatie de nostalgie. Mi-e dor sa vorbesc romaneste prin "viu grai" nu doar in scris...pt ca eu aici nu cunosc absolut niciun roman in afara timisoreanului care are un restaurant romanesc in apropierea noastra. In ultima vreme m-am mobilizat si am reluat contactul cu niste asociatii pentru straini si implicit romani.
Dar toate dorurile astea sunt oarecum compensate de noua viata, de noile reusite, de noua familie si noii prieteni. In plus eu fac petreceri romanesti, gatesc romaneste (desi nu foarte des), ascult muzica romaneasca, ma uit la cate-un film romanesc, imi sun sora in fiecare zi. Maruntisuri care ma tin conectata la "acasa" dar care nu ma tin pe loc in integrarea mea aici.

Raluca iti trimit niste culori de toamna... ce-i drept nu din Romaniadar sper sa iti placa. Unele sunt facute de mine, altele de cimnatul meu fotograf profesionist: http://picasaweb.google.com/robertzica/GradinaJaponeza#

Foarte frumoase!! Multumesc Eh...am impresia ca tu vei avea totusi culorile toamnei romanesti acolo unde te duci. Padurile americane sunt superbe...Am vazut niste poze facute de un var al sotului meu, in Noiembrie in imprejurimile New York-ului; aceeasi armonie: caramiziu, galben si rosu.

Pai Mihaela...hai sa iti explic cum de nu cunosc niciun roman:
1. Sunt maritata cu un italian si deci am fost oarecum "trasa" in grupul lui de prieteni. Ceea ce nu este deloc rau pt ca si intre ei tot romanca sunt si de multe ori ii antrenez in activitati ideate de mine: petreceri (1Decembrie, Craciun, ziua mea), vara ii invit la cate-un porumb fiert si-o salata de vinete, i-am carat pe toti sa vada la cinema 4luni, 3 saptamani si doua zile, ma rog...si alte chestii care nu imi vin acum in minte. Bineinteles cu prietenii ne vedem destul de des, dar nu ii pot stresa eu cu muzica romaneasca de cate ori ii invit.
2. Romanii pe care ii cunosc eu...sa zicem din vedere si din auzite fac parte din trei categorii: a) cei care muncesc intreaga zi (ingrijitoare, baby-sitter, zidari, muncitori, ospatari) si care abia asteapta sa ajunga acasa sa se odihneasca, nu sa iasa de nebuni in oras. In plus, iti spun eu ca cei care vin aici pt munca, renunta bucurosi la o iesire la un restaurant sau la cinema ca sa poata trimite ceva mai multi bani acasa. Cei care si-ar permite totusi fara probleme sa iasa oricand si oriunde sunt baietii si fetele cu masini de lux si care asculta manele cu geamurile deschise...but no thanks...N-am avut nici in Romania tangente cu astfel de specimene asa ca de ce as avea aici?Asa...astia au fost categoria b).
Din categoria c) fac parte cei pe care i-am cunoscut cat am fost venita cu bursa si cu care am pierdut de altfel contactul cand m-am angajat eu pt ca nu ma mai puteam duce la institut in fiecare marti la ora 18.
3) Nimeni din familia mea nu este aici cu mine: tata, mama, sora, nepoti, unchi, matusi, purcel si catel sunt la Targoviste City sau prin alte locuri din Romania si nici nu are vreunul intentia sa vina in Italia.
Ah! Am avut o tentativa de a cunoaste mai bine o romanca care o ingrijea pe bunica lui Nicola, dar m-am lecuit subit cand la o cafea mi-a explicat cat de prosti sunt italienii si cum abia astepta ea sa moara o alta batrana de care avea grija pt ca nu stiu ce ii promisese. Plus ca imediat ce a aflat ce lucreaza Nicola la bombardat pur si simplu cu telefoane sa il ajute pe barbatul ei sa se angajeze desi ii explicasem clar ca el nu are absolut nicio putere de decizie.
4) In general romanii emigreaza cu familia, sau daca nu, fac deja parte din grupulete in functie de perioada cand au ajuns aici.
Zambesc si dau buna ziua tuturor romanilor pe care ii vad in autobuz desi unii se uita la mine de parca sunt dusa cu capul. Asadar, stiu ca sunt multi romani ca doar ii vad zi de zi dar pur si simplu nu am cum sa leg prietenie cu cineva doar pt ca vine din aceeasi tara fara a avea posibilitatea macar de a-l cunoaste mai aprofundat.
In plus...la petrecerea aia romaneasca la care ai fost tu...cate familii mixte erau invitate? Ca ma gandesc ca eu nu prea pot sa il las pe Nico acasa cu pisica.
Dupa cum vezi, nu e imposibil sa nu cunosti indeaproape alti romani, chiar daca vezi cate 50 pe zi in autobuz, pe strada...E adevarat ca si eu sunt salbatica si paranoica si poate ca imi descurajez interlocutorii, dar inainte de a fi roman, trebuie sa ma asigur ca cel care imi intra in casa este in primul rand om. Eu sunt convinsa ca tie iti este imposibil sa intelegi...dar fa o paralela cu romanii care intr-o tara straina nu cunosc tocmai locuitorii acelei tari. Si nu ma refer la relatii de colegialitate, ci de prietenie. In general romanii stau cu romanii, chinezii cu chinezii, indienii cu indienii si asa mai departe. Daca eu eram aici cu familia sau cu sotul roman, in mod sigur aveam o gramada de prieteni sau macar cunostinte romani. Dar in cazul meu...ce pot sa spun...nu sunt nici strut nici camila...
De aceea mi-a venit ideea de a ma inscrie intr-o asociatie de voluntariat pt imigranti...ma gandesc ca asa poate mai cunosc familii mixte si altfel se va pune problema.
Sa nu ma intelegi gresit...am o viata sociala foarte activa, in mod sigur mai activa ca in Romania...nu sunt salbaticoasa din punctul asta de vedere, dar pur si simplu nu am ocazia sa aprofundez relatiile cu alti romani. Vorbesc frumos despre romani, imi spun intotdeauna numele pe litere pana intelege toata lumea, sunt foarte mandra ca sunt din Romania pt ca tot ce stiu eu in viata asta am invatat acolo si mai ales nu ma fac ca ploua atunci cand se aud tot felul de tampenii despre romani.
Hai ca scrisei un roman Imi cer scuze pt acest mega off topic.

... si te inteleg foarte bine ....
...
uite o raza de soare pe strada ta ... persoana de care vorbeam ... cam intra in tiparul tau ...

Scuze ca m-am cam aprins dar era un raspuns si pt ai mei care au aceeasi problema: "da' cum nu cunosti mai tata pe nimeni acolo, cand doar eu stiu vreo 10 din bloc care sunt in Italia!!"
Poate ne gasim pe mess zilele astea si imi spui ce si cum despre persoana in cauza! Te-am pupat!