Forum CopilulMeu

Fetelor!!! Nu plecati de acasa!!! sunt de trei luni in "tara de vis" numita america si bocesc de trei luni ca vreau acasa mi am cunoscut sotul acum patru ani..e roman dar sta in state de 8 ani; avem rude in tara si eu si el dar nu avem cel mai important lucru....o casa..si nu suntem de acord nici unul sa stam cu socrii ..eu am din prima casnicie experienta de a sta cu socrii...aici eu nu lucrez, am venit acum trei luni si deja sunt gravida in trei luni..vreau sa va spun ca nu e raiul pe pamant si NU SE COMPARA AMERICA CU FRUMUSETILE TARII NOASTRE! in afara de casele care toat epar la fel nu exist amuzee- cel putin aici in Ohio unde locuiesc eu- parcuri , etc totul e uniform si plictisitor..oamenii nu merg pe jos totul se rezuma la masini; cumparaturile tre sa le faci tot cu msin apt ca distantele sunt mari pana la supermarketuri..ce s aspun..e plictiseala curata...cine spune ca e mai bine nu are curajul sa admita ca plecarea de acasa nu e o realizare ci din contra!! am ajuns sa cred ca e un privilegiu sa locuiesc acasa :( (in romanai)...sotul meu castiga 1600 dol pe luna din care 525 sunt chiria si apoi si celelate facturi..nu pot spune ca facem foame pt ca as minti insa dintr un salariu ca acesta nu poti decat sa supravietuiesti nicidecum sa strangi ceva bani sa faci ceva acasa...ne e frica sa ne intoarcem pt ca stiu ca acolo nu vom gasi servicii sa ne descurcam si nu avem o casa a noastra! insa! l am batut la cap pe bietul meu Peti ca trebuie sa facem un credit pt cetateni straini sa luam o casa in tara dar si asta e destul de complicat in timp..in orice caz, nu am d gand sa raman aici prea mult timp si chiar i am zis ca daca mergem in dec. acasa in vizita pe mine nu ma mai prinde la aeroport :(
Nu vreau sa sperii si sa dezamagesc pe nimeni dar din toti romanii care i am intalnit aici nici unul nu este fericit..cel putin eu sunt daramata si mai am si sarcina cu toanele ei specifice.
Ganditi va bine inainte de a pleca de acasa! eu de abia astept sa ma intorc!! si sa nu ma plec niciodata oricat de greu ar fi acolo.

va pup
dana

Anelida, imi pare rau ca esti in criza de inceput dar sa stii ca si eu tot vreo trei luni am bocit.O sa vezi ca lucrurile se vor aseza.Acum am doi ani si pot spune ca sunt un roman fericit afara.Iti doresc sa-ti revii si sa vezi ca o sa fie bine

Imi permit si eu sa spun ca sunt un roman fericit afara... Vreau sa zic ca prima data ( timp de 3 luni) cand am venit eram in formare, deci aveam cazare, diurna, masina si tot imi era dor de casa. Dar, crede-ma, cand m-am intors am inteles de ce e mai bine afara... Mi se parea ca vad toate defectele Romaniei, toti tiganii si gunoaiele... Nu zic ca in Franta e ca in state, dar sunt multi romani aici carora nu le lipseste intr-atat tara, acum si mie inclusiv. Sunt casatorita de un an cu un francez si avem de toate, casa, masina, servici si posibilitatea de a merge in tara o data pe an. Poate am avut eu noroc, nu stiu, dar eu zic ca cel mai important e sa va simtiti voi bine, ca apoi o sa vina toate. Curaj, ai sa vezi ca o sa fie bine. Am si un var plecat in State, si el facea la fel ca tine la inceput, si era singur, acum e cu prietena lui, tot romanca, si vad ca s-a obisnuit cu viata de acolo, nu se mai plange...
Te pup si fruntea sus, o sa vezi ca o sa gasiti cea mai buna solutie!
[url=http://pregnancy.baby-gaga.com/][/url]

E mai greu pana te obisnuiesti un pic cu alte obiceiuri...si cu viata mai buna.Mie nu-mi lipseste deloc Romania.

Parca ma vad pe mine acu 2 ani cind am ajuns in usa....am fost la fel de dezamagita sau mai rau...m-am desumflat ca un balon si am ajuns la concluzia ca tot mai bine e acasa...iti va fi greu mai ales daca nu o sa ai cine sa te ajute cu copilul...am trecut prin momente f. grele cu copil mic si singura fiind....

Anelida tocmai am citit celalate postari ale tale si am vazut ca ai renuntat la sarcina.....imi pare f. rau pt tine ca a trebuit sa treci prin asa ceva!
Si eu am suferit si inca sufar de depresie dupa ce am ajuns in usa...nici prin cap nu mi-a dat sa merg la doctor pt asta si am evitat sa dau de banuit ca as avea asa ceva...nu stiu daca am facut/fac bine....incerc sa ma controlez, folosesc plante si sper ca o sa-mi treaca...sint de 2 ani in usa si tot o neadaptata sint!

nu ar pleca nimeni de acasa daca near fi bine,daca nu am fi nevoiti si am avea motive sa stam si posibilitati sa ne realizam,eu asa cred,cui ai place sa stea printre straini departe de cei dragi si cu durere permanenta an suflet?si bani sa ai caldura parinteasca sau barfa fetelor tot lipseste,cafele vorbite pareri ampartite etc.ca si tara e f frumoasa romania dar ofera putine,de aia pleci de acasa sa faci ceva sa te realizezi in vreun fel,nu pleci de bine.dar daca stai acasa ce faci?nu reusesti nici macar decent sa traiesti ca tot e f scump,unde mai pui ca vrei sa ati iei casa si etc,mie foarte dor de casa,desii nu sunt de mult plecata dar simt lipsa si la cele mai nesimnificate lucruri,mie dor de tot ce e acolo,si ma doare sufletul cand vb asa de tara mea,dar asta e adevarul.