Forum CopilulMeu

Sa va spun ce problema am.
De ceva timp tot ii spun sotului meu ca as vrea sa ne deschidem si noi o afacere, pe langa serviciu.
Iar el (comod din fire) zice: Pai de ce? Imi este bine cum este acum. Suntem multumiti de servicii, avem salarii bune, ne-am luat apartament, masina etc., avem un trai satisfacator,avem bineinteles copii "frumosi si destepti", de ce sa ne legam la cap? Am incercat eu sa ii explic ca nu este bine sa ne complacem in rutina, sa ne plafonam, ca putem mai mult de atat, ca nivelul nostru de trai poate fi mai bun de atat etc. Zice da, da, da dar cand e vorba de ceva concret se leneveste.
Nici nu pot sa ma supar pe el caci nu are alte procupari sau hobby-uri. Merge la serviciu, vine acasa, are grija de copii, face curat in casa, spala, calca gateste, face cumparaturi etc. si asa in fiecare zi. Nu se intalneste cu prietenii, nu intarzie acasa, nu se uita la televizor etc.
Nu am ceva sa ii reprosez asa concret. Dar m-a lovit asa un gand ca el nu vrea mai mult. Ca el este multumit cu situatia actuala si ii ajunge.
Nu am de gand sa il fortez, mai astept, poate o sa ii apara mai tarziu o dorinta de acest gen. Dar daca nu o sa ii apara?
Voi ce parere aveti?

Sotului meu i se mai ridica cate o idee, dar la fel de repede i se culca la loc, desi eu l-am incurajat mereu.

Te-ai gandit ca sotul tau poate fi multumit cu viata pe care o are alaturi de tine si de copii si poate ca nu vrea mai mult de atat?
Sau poate ca are nevoie de un stimul mai deosebit...

Noi avem un inceput de afacere,ies ceva bani dar timp nu mai e deloc.Nu iti e teama ca nu ati mai avea timp pentru voi si pentru puiuti.Cand vor mai creste vor avea nevoie din ce in ce de mai mult timp.

Si de ce nu te apuci singura de facut afaceri,crezi ca n-ai reusi?

In primul rand va multumesc pentru raspunsuri.
Am sa raspund la ce ati spus voi:
Cred ca sotul meu este multumit cu situatia actuala dupa cum am spus si in mesajul initial. De timp ce sa mai vorbim, caci oricum nu avem, si cu serviciul si cu copii.
Cred ca am sa fac asa cum a zis Dana : sa ma apuc singura (adica fara el). Ma gandisem si eu la varianta asta dar nu stiu de ce imi trecuse prin cap ideea sa il atrag si pe el in ideea asta. Iar acea vorba "crezi ca n-ai reusi?" am luat-o drept o gluma (nu grozava, e drept). Este o gluma, nu-i asa?

Eu sant convinsa ca ai reusi singura in afaceri.Si eu vreau sa am propria mea afacere dar nu-l includ si pe sotul meu si sti de ce,pentru ca vreau sa fie doar lupta si reusita mea,nu vreau sa ma ajute(decat financiar)

Am fost perfect de acord cu tine pana am ajuns la ultimele 2 cuvinte: "decat financiar". Independenta financiara mi se pare printre cele mai importante.

Draga alovel,noi avem cont comun in banca,iar el nu poate scoate nici un euro fara ca eu sa fiu de acord,deci eu am pe mana banii si totusi cu toate astea nu pot sa nu recunosc,ca de fapt el baga banii in cont.

[purple][font=Verdana]Alovel, ai demarat afacerea? [8D]

P.S. Cheia unei afaceri reusite: relatiile!!! , daca le ai, restul vine de la sine...[/font][/purple]