Forum CopilulMeu

ma intreb daca nu cumva uneori noi femeile tindem sa facem din barbat un animal?
Sunt barbatii care merita mai mult decat respectati si iubiti pentru ceea ce fac . Sunt barbatii care nu merita nici sa te uiti la ei.
Dar sa luam cazul barbatilor demni de noi.
Dupa certuri crunte cu logodnicul meu, m'am pus eu in locul lui: cum ar fi daca eu as munci de la de dimineata pana seara, as veni acasa , copilul ar plange , iar ea m'ar ruga sa il tin un pic in brate, apoi mi'ar spune ca e prea obosita si vrea sa imi prepar ceva de mancare singur. Apoi... seara la televizor vrea neaparat sa se uite la telenovela ei preferata, iar cand se face miezul noptii are nevoie de un masaj la picioare si de o noapte plina.
Ma intreb de ce e nevoie sa supunem uneori barbatul la atatea?
Daca noi femeile am intretine un barbat ( adica noi sa muncim si el sa stea cu copilul) am face crize de isterie daca nu ne'ar face de mancare cand am veni de la servici, sau daca nu ne'ar lasa sa ne uitam la televizor.
Barbatul in schimb, cateodata tace si te lasa in plata domnului,, alteori pleaca de acasa ca sa ia o gura de aer, iar dupa anii de chin vrea sa te paraseasca, si isi spune ca nu are de ce sa mai stea intr'o familie in care nu e respectat nici pentru faptul ca sambata seara mananci o fripitura si bei un pahar de vin.
Dragele mele,
Nu merita sotii nostrii un pic de intelegere?

De ce consideri ca a merge la serviciu este un lucru neplacut si ca deci un barbat trebuie inteles si protejat cand vine de la munca?
Si in plus, de ce sa te intretina un barbat?
Mie mi-a placut intotdeauna sa merg la serviciu, am considerat foarte importanta cariera mea si din acest motiv si sucesele pe plan profesional au fost pe masura. In consecinta, cum eu muncesc la fel ca el si asta este ceea ce imi doresc sa fac, cred ca este evident ca se exclude partea aceea cu treburile in casa care trebuiesc facute de femeie. Si ma refer aici atat la ingrijirea copiilor cat si la cele necesare pentru casa.

Am considerat ca e mai bine ca eu sa stau cu copilul acasa, deoarece el nu s-ar descurca cu un prichindel, dar asta nu inseamna ca veniturile mele sunt de neglijat sau ca eu muncesc mai putin. Il inteleg pe sotul meu, care munceste intr-un mediu poluat fonic si chimic, dar daca se intampla ca seara sa ma simt rau (astept al doilea bb), el pregateste masa pentru amandoi si uneori il hraneste si pe baietel. Sambata si duminica facem amandoi curat si mancare, dar pana ii dau eu lui bb sa manance de pranz, de obicei sotul meu a si pus mancarea la foc!

Fetelor,daca ar fii, maine as schimba cu sotul meu si inversa rolurile,adica eu fac atat de mult in casa,hainele sant spalate ,calcate,mancarea facuta,(cand n-am chef nu o fac),curatenie,ma ocup de copii,iar el se duce bine mersi la lucru si vine pe la 5 seara,mancam s-apoi copiii se culca pe la 19,si cea mare la 20,deci daca ar fii sa comparam eu fac mult mai multe decat el,s-apoi cat timp sta el cu copiii?,mai deloc...

Si eu sunt uneori suparata ca sotul meu lucreaza mult, mult de tot si este obosit , si cand vine acasa copii il iau de bun si are resurse sa faca teme cu cea mare (el stapaneste limba spaniola mai bine ca mine ), si pe urma le scoate in parc unde mai sta pe banca 1, 2 ore si citeste hartii tot de la serviciu, iar sambata pune aspiratorul si facem impreuna aprovizionarea.Si spala , calca cot la cot cu mine,de multe ori face treaba chiar mai bine ca mine, si vine ora de prinz si adoarme in fotoliu de oboseala, sunt induiosata de cate resurse are si nu a spus NICIODATA nimic.[dual]

M-am tot gandit si eu ca sotul meu este totusi un martir. Noi am trecut prin experienta pierderii unei sarcini chiar anul trecut. Nici nu-mi venea sa-i spun pentru ca stiam ca va suferii foarte mult. El oricum vine tarziu de la munca, isi face de mancare, isi spala, mai face si curat si mai are timp si de mama lui care sta la pat de ceva ani. Asa ca eu cum sa ma supar atunci cand zice ca merge la fratele meu sa vada un meci si sa bea o bere sau cand se aseaza la calculator si il uita Bunul Dumnezeu acolo.
Ma simt nasol ca nu ma prea baga in seama decat cand mai jucam table sau ne mai jucam cu bebelul din burata (care a intrat in a saptea luna si este un deliciu), iar noaptea adoarme cu capul pe burta mea.
Sunt si eu femeie si as dori mai multa atentie (pentru ca ma aflu in concediu medical si ar trebui sa stau in pat)dar mai pot spune ceva?

Ai dreptate Gabi, uneori sunt asa obositi si nu vor decat sa doarma.

Saraciiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. Subscriu la ce-a spus Alovel. Eu am "servici" 24ore, nu ca el, doar 8. Pentru mine stresul este mult mai mare. El sta la birou, glumeste cu colegii, atmosfera e relaxata, pa cand in capul meu sunt tot timpul urlete. Iar cand copilul doarme, alerg peste tot sa-mi fac treaba in casa.
Asa ca nu cred ca trebuie sa-i plangem, fetelor, ca si-o iau in cap

Uuuu, Mirii! Depinde de la om la om!

Al meu sot a fost sambata si a dat un examen.Cand a terminat ma suna si ma intreaba:Pot sa merg la o bere cu baietii?Trebuie sa mai completez ceva sau v-ati facut o idee?