Forum CopilulMeu

Salutare!
Am gasit o carte foarte interesanta pentru acest subiect, se numeste "CUM SE FORMEAZA COPIII NOSTRI. Personalitate, familie, educatie", autori: Dorothy Law Nolte, Rachel Harris.
In aceasta carte, Dorothy L. Nolte analizeaza versurile poemului sau devenit clasic- "Copiii invata ceea ce traiesc"- cu ajutorul istorioarelor si exemplelor, ajutand parintii sa nu faca apel la rusine, ci la incurajare, sa fie mai putin critici si mai ingaduitori, mai putin ostili si mai apropiati de copii, mai putin sententiosi si mai toleranti.
Iata si poemul (sper sa va placa si sa va fie de folos )


[u] Copiii invata ceea ce traiesc[/u]

Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne.
Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi.
Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi.
Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea.
Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.
Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.
Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati.
Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.
Daca traiesc in toleranta, copiii invata rabdarea.
Daca traiesc in lauda, copiii invata pretuirea.
Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.
Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.
Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata ca este bine sa ai un tel.
Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.
Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.
Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.
Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul.
Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.
Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.[/i]

Frumos, Tatiana...si cred ca e adevarat.

Am primit pe mail o chestie draguta (catorva fete am trimis-o tot pe mail). As fi vrut sa o postez insa nu stiu cum si nici daca se poate. Pe mine m-au pus pe ganduri niste afirmatii/observatii - o sa fac doar o sinteza:

Noua generatie de copii/parinti

Suntem prima generatie de parinti decisi sa nu repete cu copiii lor greselile pe care, poate, le-au comis parintii nostri. Acum suntem cei mai dedicati si intelegatori, iar in acelasi timp cei mai slabi si nesiguri parinti, pentru ca avem de-a face cu cei mai "egali beligeranti" si puternici copii care au existat vreodata. Se pare ca in incercarea nostra de a fi parintii ce am vrut sa-i avem si noi, am trecut in cealalt extrema.
Asa ca suntem
- ultimii copii mustrati de parinti si primii parinti certati de copii,
- ultimii care se temeau de parinti si primii care se tem de copiii lor
- ultimii crescuti sub conducerea parintilor si primii ce traim sub jugul copiilor
- ultimii care isi respecta parintii si primii care acceptam sa nu fim respectati de copii
Azi, parinti buni sunt aceia care reusesc sa faca ca si copiii lor sa-i iubeasca, chiar daca respecta mai putin...iar copiii nostri asteapta respectul parintilor lor pentru ideile, gusturile, dorintele si felul lor de a reactiona si trai.

.................................................................................................................................