Hai la mine in familie!
Vi s-a intamplat sa va spuna copilul:"Nu e corect, n-ai dreptate!"?Dar sotul:"Nu procedezi corect, e mai bine cum spun eu!"?
Uneori avem nevoie de cineva din afara familiei pentru a privi lucrurile obiectiv.Alteori avem nevoie de sprijin pentru a convinge, caci tare bine ne simtim cand spunem :"Vezi ca si X crede ca procedez corect?!"
M-am gandit la acest subiect pentru ca uneori am mustrari de constiinta, cateodata sunt nesigura in privinta unei decizii si e bine sa ai si un "AJUTOR OBIECTIV".
Hai la mine in familie:
Sotul meu vrea sa plecam in week-end la munte si mi-a propus sa-l lasam pe
la mama lui.Eu nu vreau pentru ca femeia asta ma innebuneste cu mancarea(zice sa-i dau lui
cate putin din ce mananc eu ,
are 4 luni jumate) cu plansul ca cica e bun ca face plamani.Va dati seama ca nu as fi linistita , cand stiu ca ea gandeste asa. Mama nu este acasa, asa ca nu pot sa il las la ea. O alta varianta ar fi sa il luam cu noi, dar sincer nu as reusi sa ma relaxez. Unde sa ma duc cu el, sa stau seara in camera pentru ca nu pot sa il duc intr-un restaurant unde se fumeaza?!I-am propus sa mai astepam 3 saptamani pana se intoarce mama. Sotul spune ca mie nu-mi convine nimic si ca de fapt nu vreu sa merg. Credeti ca are dreptate?
Uneori avem nevoie de cineva din afara familiei pentru a privi lucrurile obiectiv.Alteori avem nevoie de sprijin pentru a convinge, caci tare bine ne simtim cand spunem :"Vezi ca si X crede ca procedez corect?!"
M-am gandit la acest subiect pentru ca uneori am mustrari de constiinta, cateodata sunt nesigura in privinta unei decizii si e bine sa ai si un "AJUTOR OBIECTIV".
Hai la mine in familie:
Sotul meu vrea sa plecam in week-end la munte si mi-a propus sa-l lasam pe
la mama lui.Eu nu vreau pentru ca femeia asta ma innebuneste cu mancarea(zice sa-i dau lui
cate putin din ce mananc eu ,
are 4 luni jumate) cu plansul ca cica e bun ca face plamani.Va dati seama ca nu as fi linistita , cand stiu ca ea gandeste asa. Mama nu este acasa, asa ca nu pot sa il las la ea. O alta varianta ar fi sa il luam cu noi, dar sincer nu as reusi sa ma relaxez. Unde sa ma duc cu el, sa stau seara in camera pentru ca nu pot sa il duc intr-un restaurant unde se fumeaza?!I-am propus sa mai astepam 3 saptamani pana se intoarce mama. Sotul spune ca mie nu-mi convine nimic si ca de fapt nu vreu sa merg. Credeti ca are dreptate?
, ca de felul meu sunt mai impulsiva.Sotul stie de ideile mamei, nu e nici el de acord, dar zice ca n-o fi asa nebuna sa-i de sa manance fara sa stim noi.Eu parca o si vad:ia colea la mamaia putina ciorbita, ca astia te tin nemancat. Si ,zau, ca ma apuca nervii
numai cand ma gandesc. Si nu pot sa-l las acolo numai ca i-o fi mila ei sau socrului si o sa renunte la ideea cu plamanii.Va spun sincer ca nu stiu cand , acum sau peste cativa ani , dar
.
) , iar sotul nu e din acela mamos.Din contra i-a spus ca pe primul loc suntem eu si
si de atunci oricat a incercat sa-mi intre in gratii, n-a mai reusit.