Forum CopilulMeu

buna la toata lumea
eu sint o mamica cu o fetitza de 3 ani si 7 luni.Am avut-o la noi pina a facut 2 ani si apoi am dus-o la mama mea.Acum, in septembrie o sa aducem inapoi si o sa o dam la gradinitza aici, deci va locui cu noi.Noi avem un serviciu tare solicitant, muncim in medie 10-12 ore pe zi, mai ales eu, si sint tare nelinistita ca nu voi putea face fatza vechiului si noului meu statut de mamica.Am o gramada de ginduri negre si temeri: ca nu o sa fac fatza si serviciului si solicitarilor de acasa, ca nu sa fie bine la gradinitza, sint obsedata de accidente, de ideea ca nu o sa fie bine supravegheata, bine ingrijita, imi e teama ca voi fi foarte obosita si nervoasa....Mai sint si alte mamici cu
ginduri asemanatoare?...V-as fi recunoscatoare daca am impartasi impresii si solutii.Pipici la toata lumea si va astept ideile.

Eu cred ca cel mai bine pentru un copil este ca acesta sa locuiasca cu parintii lui, chiar daca numai cateva ore pe zi, si ce este si mai important sa doarma noaptea cu ei-
Si eu imi dau in toamna la gradinita baietelul de 3 ani si 6 luni si am mare incredere si sperante ca ii va fi bine, ca va fi supravegheat si va invata multe lucruri pe care noi, ca parinti, sau bunicii, nu mai au rabdarea sau timpul necesar pentru a-i invata pa pitici.
Curaj!

multumesc de incurajari
si noi o vom da la gradinitza...tu la care o dai
noi am ales o gradinitza linga serviciul nostru
se numeste sfintii imparati constantin si elena-e cea mai aproape de serviciul nostru si ne-a si placut
sa vedem cum va fi acolo
sper sa ne descurcam
si eu sint de acord cu tine ca este f bine ca un bebe sa stea linga parinti:uite noi de cind am dus-o la mama mea a devenit tare rasfatata si cred ca vom cam avea de furca; pina atunci era tare cumintica
ma bucur tare mult ca am gasit pe cineva care are un copilas cam de aceeasi virsta cu fetita mea, printre cunostintele mele noi avem copilasul cel mai mare; poate mai facem schimb de experientza
cind am scris primul mesaj m-am fisticit f tare ca am si uitat ca mai vroiam sa scriu si altceva: in legatura cu slabitul-sint disperata, dupa nastere am ramas cu vreo 20kg pe mine si indiferent cite am incercat nu am reusit sa dau jos mai mult de 8 kg pe care apoi in timp le-am pus la loc
am fost si la endocrinolog dar cica sint sanatoasa-poate are dreptate, dar inainte de nastere , de a ramine gravida aveam 50 kg si acum am 68.poate aveti vreun sfat constructiv si pt mine
multumesc si astept in continuare raspunsurile voastre
pupici multi de tot

multumesc de incurajari
si noi o vom da la gradinitza...tu la care o dai
noi am ales o gradinitza linga serviciul nostru
se numeste sfintii imparati constantin si elena-e cea mai aproape de serviciul nostru si ne-a si placut
sa vedem cum va fi acolo
sper sa ne descurcam
si eu sint de acord cu tine ca este f bine ca un bebe sa stea linga parinti:uite noi de cind am dus-o la mama mea a devenit tare rasfatata si cred ca vom cam avea de furca; pina atunci era tare cumintica
ma bucur tare mult ca am gasit pe cineva care are un copilas cam de aceeasi virsta cu fetita mea, printre cunostintele mele noi avem copilasul cel mai mare; poate mai facem schimb de experientza
cind am scris primul mesaj m-am fisticit f tare ca am si uitat ca mai vroiam sa scriu si altceva: in legatura cu slabitul-sint disperata, dupa nastere am ramas cu vreo 20kg pe mine si indiferent cite am incercat nu am reusit sa dau jos mai mult de 8 kg pe care apoi in timp le-am pus la loc
am fost si la endocrinolog dar cica sint sanatoasa-poate are dreptate, dar inainte de nastere , de a ramine gravida aveam 50 kg si acum am 68.poate aveti vreun sfat constructiv si pt mine
multumesc si astept in continuare raspunsurile voastre
pupici multi de tot

uite ca iar m-am zapacit si am tot trimis...scuze va rog..nu am mai scris pe forumuri si sint cam stingace...nu prea m-am prins inca dar invat eu repede
si scuze...m-am referit la baietelul tau ca si cum ar fi fetitza
sper ca nu te-am suparat prea tare
pupici iar

Draga Alisuca,
Scuze pt intarzierea cu care iti raspund.
Bineinteles ca nu m-am suparat ca te-ai referit la baiatul meu ca la o fetita. Chiar mi-as dori si eu sa mai am si o fetita.
In legatura cu slabitul nu pot sa-ti dau sfaturi pt ca eu, din fericire, nu am avut niciodata probleme cu greutatea, nici macar dupa ce am nascut un copil.
Noi l-am inscris pe Alex la o gradinita care este la 2 minute distanta de casa noastra. Ne-am gandit ca este foarte bine sa fie atat de aproape de casa, atat pt el cat si pt noi. Asteptam cu emotie venirea lunii septembrie.
Si mie mi-ar place sa tinem legatura si sa schimbam impresii despre copiii nostrii.
Pe curand!

alisuca,spune-ne cum esti si ce-ti mai face fetita?

Alisuca
parca ma vad pe mine . Eu am lasato-o pe Bianca la bunici de la 1 pana la 4 ani, si cand a venit urmatorul copil am adus-o acasa sa vada cum e cu burtica care creste,. Si eu mi-am facut griji, eram speriata de ea, daca plangea un minut chemam salvarea dar asa sunt toti copii. E normal sa simti asta, il iubesti asa mult ca nu mai poti dormi noaptea , vrei sa il auzi mereu sa sti ca respira si nu ti-l ia nimeni. Asa suntem toate, mai exagerate cu copii nostrii. Totul va fi ok, ei cresc si nu baga de seama temerile noastre, numai nervozitatea noastra o simt. Trebuie integrat in gradinita, la scoala, asta este, e mare, e drumul lui. Cu kg, ce sa zic eu de la 52 am ajuns la 84 , cu primul copil, pe urma am slabit cu regimul de 13 zile care e pe net, si la al doilea copil am luat numai 9 kg in plus. Trebuie sa ai rabdare, le faci pe toate usor, usor.

buna fetelor,
ce sa va mai povestesc...eu am o perioada super nasoala si grea...fetitza mea este f bolnava dupa multe peripetii si 2 gradinitze schimbate. Acum este la mama mea iarasi ca sa se refaca, se simte mai bine dar se reface greu.Din pacate temerile mele s-au adeverit ba chiar cu virf si indesat.
La prima gradinitza nu a reusit deloc sa se acomodeze, erau nesupravegheati, o luam fleasca de acolo, educatoarele erau cam insensibile si cam nepasatoare desi era privata si dadeam circa de bani. De acolo a inceput totul: a racit f rau dar cu mici tratamente am zis sa continuam, sa nu ne dam batuti. a urmat a doua gradinitza unde s-a acomodat imediat.Am avut norocul sa intilnim o educatoare tare blinda si dragutza care a facut-o imediat sa se ataseze de ea, dar din pacate starea ei s-a inrautatit, nu stiu care a fost cauza caci aci la noua gradi erau tare atenti si draguti.
In concluzie am fost la medici..multi...care ne tot spuneau ca nu are nimik desi numai eu stiu cite nopti am stat cu ea in brate cu febra si tuse de nu mai putea sa isi revina.
Am optat pt o revenire la parintii mei pt ca pe de o parte nu mai puteam lipsi de la serviciu( si asa....) si pe de alta acolo era d-na doctor care a tratat-o de cind era mititica. Am mers acolo si acum am inceput sa ne mai revenim si noi.
Groaznic..nu doresc la nimeni sa treaca prin ce am trecut noi.
Cu slabitul...ce sa mai zic, nu am mai avut timp sa mai ma gindesc la asta, probabil din ianuarie incolo o sa ma iau iar de griji.
Care anume regim de 13 zile ai folosit tu?
Si ti-a placut?
A dat rezultate bune?
Voi ce faceti, ce pui aveti, cum va descurcati cu ei, sint tare nerabdatoare sa aflu mai multe...povestiti-mi repede
Va pupic mult de tot si astept vesti de la voi

Hola
Eu am 2 fete una de 8 ani in clasa a 2-a si una de 4 ani la gradinita, merg amandoua la un colegiu privat din Madrid, si s-au acomodat f. bine .Si ale mele au racit la inceput dar asta este colectivitatea, multi parinti isi duc copii bolnavi la gradinita.Am slabit mult cu acel regim, acum am 52-54 kg la 1, 72 inaltime.