Forum CopilulMeu

Dragilor,
Cum sa reactionez cand baietelul se supara cand ceva nu ii convine sau nu ii fac pe plac? Se apuca si plange zgomotos cu suspine si tipa, sa auda si vecinii ca taticul nu il mai iubeste (asa spune!!!!), strange pumnii si se agita. Stau si observ cum ma priveste pe furis cu coada ochiului sa vada ce fac. Apoi, daca vede ca nu il iau in seama, tipa si mai tare. Incearca cand incearca sa ma santajeze? Nu vreau sa il invat asa, cum ca orice i se cuvine si dorinta lui este lege in casa. Multam!

Salutare Mircea!
I-o fi greu copilului ca nu ii este si mama lui aproape. E posibil sa caute sa iti atraga atentia in felul asta pentru ca de fapt are nevoie sa-i arati mai multa afectiune. Ma refer la imbratisari, mangaieri, gesturi de incurajare, de incredere. Cand loveste si pufneste, mania asta poti sa i-o domolesti daca il imobilizezi si il iei in brate. Sfatul meu este sa incerci asa. Tine-ma la curent!
Giuliano

Sa inteleg ca iti cresti copilul singur? De cata vreme?

Ignora-l si dupa ce se calmeaza incearca sa discuti cu el care este opinia ta.
Baiatul meu facea la fel dupa 2 ani, si nu s-a lecuit decat dupa ce l-am lasat sa tipe singur acolo unde era, iar eu plecam in camera de alaturi.
Incercam sa-i vorbesc in momentul "crizei de nervi" dar daca vedeam ca nu asculta, incercam sa stau calma si sa nu-l ascult cum tipa.

Este un santaj sentimental ceea ce face baietelul tau,dar nu te speria ca asa fac marea majoritate a copiilor,urla si zbiara pana cand obtin ceea ce doresc,insa chestia-i sa nu cedezi,joaca tare la fel ca el...

Nu uita un lucru foarte important. noi ii crestem pe copii nu ei pe noi, noi ii educam ., le dam sa manance , suntem alaturi de ei la bine si la rau, nu suntem marionetele lor.Toti copii vor sa iasa in evidenta cumva, trebuie sa fim fermi, dar seara inainte de culcare sa le spunem "te iubesc inima mea"

Si eu ma confrunt cu asta zilnic. Ba "De ce nu ii iau gogoasa in acel moment?" ba "Vreau apa." in tramvai si eu nu am. A prins un obicei groaznic: "Vreeau apaaaaa, vreauu apaaa, vreau apaaaaaaa". Si are lacrimi de crocodil. Tot tramvaiul se uita la mine (ce-or zice: Ce mama denaturata, nu-i da apa saracului copil..Il lasa sa moara de sete.) Dar chiar daca ma pregatesc pentru o cerere are altele. Ii explic calma ca nu am si ii dau ex ca si eu vreau acum portocala dar nu am de unde sa iau. Imi zice foarte tare: "Esti o rrrrrrea!" Daca se mai baga cineva in discutie : "Sunteti niste rrrrrrai!". Si plange pana nu mai poate.
Altceva care imi da batai de cap: vorbeste tare in tramvai. Pare un copil needucat. Ii explic zilnic dar se comporta la fel. Cred ca observa ca ma deranjeaza si face intentionat.

Dana e varsta negatiei, ii va trece, tu nu te enerva , explica-i calm si va pricepe. Vorba dulce mult aduce.
Si fata care statea cu bianca se plangea ca in tramvai se catara pe barele de care normal trebuie sa te tii, si ea nu o baga in seama. Si avea cam aceiasi varsta cu baiatul tau. O sa treaca.

Aceasta stare de revolta, dupa cum constatam, este caracteristica copiilor de 2_3_4 ani. Si orice am invata, am face ori am incerca noi ca parinti, vor exista destule astfel de momente neplacute (atat pentru noi cat si pt. cei din jur) in fata carora parem de cele mai multe ori neputiinciosi.

Ce trebuie sa facem ? Foarte bine a spus Carmenbur: o aparenta atitudine de nepasare a noastra vis-a-vis de incercarile de santaj sentimental la care apaleaza de cele mai multe ori micii nostri "santajisti si expoatatori".

E greu (cel putin pt. mine) sa delimitez foarte bine cele doua stari: cea de nepasare si cea de dragalasenie fata de micut.