Page 1 of 3
Plange dupa mine...

Posted:
Tue Aug 01, 2006 3:53 pm
by andrushca
Dragelor, de vreo saptamana, shmekerul asta mic al meu are crize de plans daca plec de langa el...adica "plec" din sufragerie in alta camera, spre exemplu...
Plange in hohote..se inroseste si i se innoada lacrimile in barbie..desi tat-su e cu el.
Am crezu ca e doar o "faza", dar vad ca il tine prea mult.
Si eu si sotul meu suntem ingrijorati pentru ca nu este normal sa planga in halul asta si pentru ca nu stim ce sa ii facem...

Posted:
Tue Aug 01, 2006 8:17 pm
by aceeasi_eu
Ai avut vreo perioada cand nu ai fost linga el??
Ai lipsit vreodata de acasa si l-ai lasat cu altcineva decat era obisnuit??
S-a produs vreo schimbare in viata lui??A voastra??In casa voastra??In camera lui??
Sunt intrebari ca sa putem incepe de undeva...

Posted:
Tue Aug 01, 2006 8:52 pm
by andrushca
Nope, nope, nope, nope, nope....adicatelea, din pacate sau din fericire (cum sa o mai iau?) nimik nu s-a schimbat in viata lui....nimic din cadrul familiar...
Nu am plecat niciodata pana acum de langa el...chiar aceste "crize" au inceput fara motiv..noi am incercat sa depistam cauza...sa "tratam" situatia..dar ne lovim de un zid mic si incapatzanat...baiatul meu!!

Posted:
Tue Aug 01, 2006 11:03 pm
by ali23
Parca ai vorbi despre mine,numai ca portita mea e bunica(mama mea).Cind e cu ea nu-si da seama cind sint plecata decit cind revin...
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
Cred ca e o perioada a virstei...presupun!Eu m-am obisnuit si unde sint eu e si ea,unde e ea,sint si eu.

Posted:
Tue Aug 01, 2006 11:57 pm
by cristina_gl
Andrushca, e posibil sa treaca printr-o mica criza, numita ,,de separare", care apare, asa cum a spus si Liliat, atunci cand copilul se simte cumva parasit de parinti. Astfel de manifestari sunt frecvent intalnite la copii intre opt luni si doi ani, mai puternice la cei care petrec ceva timp cu alte persoane decat cele foarte apropiate (tot la acestia trec insa si mai repede).
O solutie ar fi sa-i oferiti smekerasului drag niste stimuli care sa-i distraga atentia: un joculet, ceva care face zgomot sau canta, un joc tata-fiu sau mama-fiu (asta daca plange si dupa tata
![Zambet [:)]](./images/smilies/zambet.gif)
).
Este ceva trecator. Treptat, va intelege ca mama nu a disparut complet, ci se afla doar dupa o usa sau un perete; sau ca, daca pleaca dimineata de acasa, seara se reintoarce cu aceeasi dragoste.
Acum sa va spun ceva ce m-a amuzat. Bineinteles ca si Cezar are astfel de momente. Mai demult, eram amandoi in camera cu el si eu am iesit. Cezar- da-i plansete. Sotul meu, pe un ton foarte dezamagit: ,,Dar de ce plangi dupa mama? Pe mine nu ma vezi aici?". Acum e mai mult invers, adica plange dupa ta-su.

Posted:
Wed Aug 02, 2006 8:27 am
by cadbury
Pana acum, Maria nu plangea mai deloc dupa mine, doar cand nu era taica-sau sau bunicu' ca sa-i prefere pe ei... Acuma ma doreste pe mine in primul rand... Chiar si pe strada, daca e in brate la taica-sau, nu sta mult si cere la mine... Carutul nu-l mai folosim, ca e greu si aproape inutil, fata nu mai sta in el, se intoarce pe burta si cere la noi in brate sau pe jos... Ce sa zic, am observat ca sunt preferata ei mai ales atunci cand are o perioada mai dificila, de exemplu acuma iar ii dau niste dintisori si tare mai sufera si maraie ziua intreaga, o iau in brate si se lipeste strans de mine si ma ia de gat, asa se simte ea mai bine, mai in siguranta... Dar daca n-o doare nimic, atunci e cooperanta si cu altii, ii plac indeosebi cartile colorate cu animale, ii place sa-i explici ce e pe acolo si s-o intrebi: "Asta ce e?", iar ea raspunde aratand cu degetelul si uita o vreme ca nu sunt acolo, langa ea... Ii mai plac mingile si florile de pe balcon ale bunicii, le-a jumulit pe toate cate au fost in raza ei de actiune, cand face asta nici nu-si mai aminteste de mama, asa e de absorbita... (Rupe florile si ti le da sa le mirosi, facand din nasuc gesturi sugestive - insa ea nu le miroase doar altii sa faca asta! )

Posted:
Wed Aug 02, 2006 12:06 pm
by andrushca
Cristina_gl...criza de separata apare atunci cand exista o ..separare! Ceea ce, in cazul nostru nu exista!!Asta e problema...ca altfel, as fi inteles situatia...
Tatal incearca sa ii distraga atentia atunci cand nu sunt langa el (repet: pentru cateva minute..de exemplu, pana pun rufele pe sarma)..dar nu functioneaza!
Ali, mi-ar fi placut si mie sa am pe cineva langa mine..dina pacate, ai mei sunt la 300 de km de noi...

Posted:
Wed Aug 02, 2006 12:39 pm
by ali23
Nici eu nu am pe nimeni linga mine,si ai mei parinti stau la 80 km,dar mai mergem noi la ei in w-e,sau ne mai viziteaza ei...se pare ca mai toti piticii trec printr-o astfel de perioada.

Posted:
Wed Aug 02, 2006 1:05 pm
by andrushca
Sper sa fie doar o perioada..sa nu il tina prea mult...ca imi e greu...

Posted:
Thu Aug 03, 2006 12:29 am
by Rica
Eu te inteleg. Si fata-mea are si a avut astfel de momente. Nu a stat cu nimeni altcineva decat cu mine si sotul meu. Eu sunt preferata ei. Are momente cand este ff cuminte, doarme sg in camera, nu plange cand plec de langa ea, adoarme singura, aproape ca mananca singura. DAR, are si momente (nu o tine mult din fericire si revine la fata buna care era) cand nu ma lasa sa ma duc nici pana la toaleta! Si nu merge cu distras atentia. Poti sa stai si in cap! Ma vrea pe mine si pace. Eu nu fac nimic special in astfel de perioade.