Forum CopilulMeu

De multe ori se intampla ceva cu copilul nostru si dam fuga cu el la medic.E normal sa fim speriate daca e ceva ce nu s-a mai intamplat.Asteptam sa ni se spuna ce are,dar de unde stim ca medicul are dreptate?
Nu doresc nici unei mamici sa treaca prin ce am trecut eu.Pe la varsta de 11 luni,fetita mea lesina destul de des,la interval de cateva zile,o saptamana,chiar o luna.Nu vreau sa stiti ce simte o mama cand copilul ii intepeneste in brate si nu mai respira,si mai ales sa fie numai ea singura cu acasa...
Asa mi s-a intamplat mie. Eram speriata,mi-era frica sa raman cu singura acasa .Desi sotul meu nu a fost de acord,m-am dus cu ea la medicul de famile:raspunsul-suspect epilepsie. M-a trimis la un specialist in alta localitate pt.EEG.
Nu stiam ce sa fac,eram distrusa,cand lesina si era sotul acasa,pur si simplu nu puteam sta langa pana isi revenea.Nu stiu de unde avea el puterea sa faca ceva sa-si revina.Eu eram moale ca o carpa...
Tot speram ca n-o sa mai lesine dar degeaba.In sufletul meu speram sa nu fie adevarat.Nu am avut probleme cu ,era grasuta,o alaptam,nu s-a imbolnavit niciodata pana atunci...
Pana la urma am ajuns la medicul specialist.Inainte sa ajungem la el ne-am internat intr-un spital de copii unde i-a facut toate analizele si ne-am imbolnavit amandoua de o raceala(febra,tuse).A trebuit sa stea sotul cu noi in spital.
De acolo am ajuns la medicul specialist,dupa ce i-a facut EEG-ul raspunsul a fost:"pai...da...are are epilepsie..."Intrebare?"Daca mai lesina ce sa facem?""Pai...poate saaaa..nu-si mai revina.Trebuie internata pentru tratament."
Urma sa ii dea un tratament la care putea face alergie,"nu bubite sau pete rosii,poate sa intre in stare de soc."
Acum urma decizia mea,pe care nu mi-a cerut-o nimeni,dar nu-i puteam lasa sa faca experiente pe meu.Sotul e oricum contra medicilor,el doar m-a sustinut sa-mi gasesc linistea.
Am plecat din spital pe proprie raspundere cu gandul ca eu sunt mama ei si eu trebuie sa stiu ce e ma bine pentru ea.I-am spus medicului ca nu putem sta ca suntem racite,dar vom reveni.
Ajunsa acasa,dupa ce mi-a trecut raceala,am citit o carte despre epilepsie,imi doream foarte mult sa aflu ce are.Desi simptomele semanau putin,parca nu erau aceleasi.Inca nu eram lamurita.Dar am aflat ca sunt convulsii neepileptice mai ales la -i,ce pot fi confundate cu epilepsia.Iar copiii cu epilepsie nu se dezvolta normal si ea era prea dezvoltata!
Am sunat la spital si am vorbit cu un alt medic prof.care mi-a spus sa stau linistita ca s-ar putea sa treaca.Era in preajma sarbatorilor si cred ca ii trebuiau niste banuti la medicul acela care a vrut neaparat sa ne interneze.
A mai lesinat de doua ori,de atunci a trecut 1an si nu a mai lesinat.Sa fie oare din cauza lipsei de fier foarte mare care au descoperit-o?(noroc ca i-am schimbat medicul,primul a zis sa o scot afara pe raspunderea lui ca e prea palida-era iarna-si avea foarte mare lipsa de fier).
O prietena de-a mea a vazut pe Discovery ca unii copii,cand le cresc dintii,de durere lesina (dupa ce a lesinat prima data am vazut ca i-a iesit primul dintisor).Nu avea febra sau diaree cum au alti copii cand le cresc primii dinti.Dupa ce au incetat lesinurile avea simptomele acestea.
Sper sa va fie de folos acest subiect,dar sa nu treceti prin ce am trecut eu.Am luat decizia corecta si acum stau si ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca alegeam cealalta varianta?Mai ales ca medicamentele acelea afecteaza creierul? -ul meu e acum o fetita,frumoasa,desteapta,dolofana,vesela,ca orice copil normal.

Nu vreau sa te descurajez, dar, parerea mea este ca ar trebui sa-i mai faci niste teste, eventual o tomografie.
Crizele de epilepsie nu au o regularitate. Poti avea 2 crize intr-o singura zi, sau la interval de luni sau ani de zile.
Ceea ce trebuie sa-ti mai spun este ca, pe perioada lesinurilor, oxigenarea creierului scade, ceea ce implica sinapse, acum sau in viitor.
Fa investigatiile care trebuie, nu-i nevoie sa te internezi.


Iar faptul ca este frumoasa, desteapta, dolofana, vesela, ca orice copil normal, n-ar trebui sa te incurajeze, ci ar trebuie sa ai grija de sanatatea ei.

Mai bine iti spun 2-3 doctori ca e totul ok, decat sa-ti bagi capul in nisip si sa negi o realitate care nu-ti place.

DRAGA ELLA!
Chiar nu stiu ce sa-ti spun,nu cunosc f multe despre aceasta boala,dar totusi cred ca ar trebui sa-i mai faci niste analize,sa mai consulti si alti medici sa vezi daca totul e ok.NUUUU VREAU sa te sperii,sa te necajesc,ca si asa ai avut prea multe,dar mai vezi si la alti medici.
MULTA SANATATE,CURAJ SI NUMAI VESTI BUNE PT TINE SI TAU!

Poate m-am grabit si nu am explicat totul,e prea lunga povestea,pot sa zic ca stiu destul de multe despre aceasta boala,am cunoscut o mama care avea 3 copii cu epilepsie.
Am intrebat in stanga si in dreapta,am cautat,am citit...Chiar am sunat la acel spital si am vb.cu un medic prof.care mi-a spus ca daca era ceva grav,trebuia sa afle si el,dar nici nu stia ca eu am trecut prin acel spital,iar faptul ca medicul care i-a facut EEG-ul,nu stia sa ne dea raspunsuri la intrebari si ca s-ar putea sa nu-si mai revina(daca se mai intampla),asa ceva e imposibil.Din cauza epilepsiei nu poti sa mori numai daca in cadere te lovesti la cap foarte grav si aceasta lovitura poate provoca moartea...
Pentru mine acesta e un subiect incheiat,l-am scris pentru alte mamici care poate au ceva de invatat...
Nimeni din familie,prieteni ,cunostinte ,medicul de familie nu mi-a sugerat sa mai merg la alti medici..(pentru ca au cunoscut-o pe Teo-fetita mea.)De aceea m-am mirat de raspunsurile primite.
Cel mai important este ca legatura dintre mama si copil este foarte puternica si lucrurile astea se intuiesc,se simt.Sunt sigura ca as stii daca ceva nu e in regula cu ea.

Am inteles ceea ce ai vrut sa spui, e bine cand se termina totul cu bine.
Daca tu consideri ca totul e ok, asa trebuie sa fie.

tu vrei sa auzi incurajari din partea noastra...



eu nu as putea sa fiu sincera cu tine cand nici tu nu esti sincera cu tine

trebuie sa intelegi ca daca ai vrut sa fii incurajata, asta au facut-o cei dragi tie... dupa cum tu singura ai spus.
cum adica sa nu te sfatuiasca sa mai mergi la alti dr?
pai eu cred ca ei te menajaza pe tine in primul rand...si apoi spera ... sa se termine cu bine ... caci aici e vorba de sanatatea fetei tale, nici de cum de ce simti sau presimti tu.

vrei sa-ti spun ce cred eu?

cred ca ai scris pe forum ca sa afli si alte cazuri mult mai dramatice decat ale tale...
tu cred ca nu esti constienta ca aici nu te cunoaste nimeni...
poti sa ne scrii ORICE, NIMENI NU O SA TE JUDECE, SI NICI NU TREBUIE SA TE JUSTIFICI, SAU SI MAI MULT SA TE SIMTI PROST ATUNCI CAND E VORBA DE SANATATEA COPILULUI TAU.

SI SA NU-MI SPUI CA NU STIU CE SIMTI, PENTRU CA SI EU AM TRECUT PRINTR-O EXPERIENTA...

Cu riscul de a te supara pe mine, si eu insist sa continui investigatiile.
Nu cred totusi ca esti chiar linistita si impacata in sufletul tau.

NU TREBUIE SA TE SUPERI PE NOI,NICI UNA DINTRE FETE NU TI-AM DAT SFATURI RELE, DINPOTRIVA AM FOST ALATURI DE TINE CU GINDUL SI SUFLETUL.DACA TU CREZI CA TOTUL E OK E PERFECT,EU MA BUCUR PT TINE SI PT TAU.
SA-TI DEA D-ZEU NUMAI BINE, SANATATE!!!!!SI LA VOI FETE!

N-ar avea motive de suparare, suntem aici ca sa ne consultam intre noi, fiecare are parerea ei, pana la urma si tot ceea ce considera va face.