

Toata starea asta a inceput pe la 2 ani si 3 luni si a tinut pina acu vreo luna.Ma dadeam de ceasul mortii
,nu mai stiam cum sa procedez,am incuiat-o si-n camera pentru 2 minute,am folosit si metoda ignorarii,nimic!
Si-atunci mi-am adus aminte de o chestie pe care ne-o faceau profii pe la scoala cind nu eram atenti ori nu dadeam 2 bani pe ce ziceau ei:am inceput sa-i vorbesc in soapta si sa-i spun ca nu-mi place ce face,ca e urat si ca tati(la care ea tine f. mult) se va supara.Primele 2-3 incercari au esuat lamentabil;apoi insa au inceput sa apara rezultatele.Cu siguranta ca acum intelege mult mai bine ce-i explic,dar treptat a mers si metoda cu "rasplata".Unii ar spune ca e dresaj,dar la mine a functionat din plin.Nu pot spune ca mi-am transformat copilul intr-un ingeras si ca nu mai intimpin probleme cu istericalele ei,dar acum pot sa ma stapanesc mult mai usor
si sa depasesc momentele critice!
Return to Copilul de la 1 la 3 ani
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest