Am inceput sa-mi pierd rabdarea...

[Iulia-]

[adrianam]

La fel patim si noi. Numai ca noi nu mai avem la cine sa-l lasam. Am venit in America de 3 luni si aici chiar nu mai avem la cine sa-l lasam. Are crize de nervi in fiecare zi. Cand il apuca il tine vreo 2 ore si nu am cum sa-l linistesc. Am incercarcat si sa-l plesnesc, si sa vorbesc frumos cu el, si sa-i distrag atentia... Nu merge cu nimic. Dupa vreo 2 ore incepe sa vorbeasca mai calm si atunci il iau in brate si se mai linisteste. Suspina de cateva ori si apoi se linisteste. Cele mai grele momente pt noi sunt noaptea. Cand il punem la culcare iar incepe show-ul. Plange pana pe la 1 noaptea si apoi adoarme dar numai cu mine langa el. Si noaptea se trezeste de vreo 5 ori si plange si tot greu il linistesc. Am incercat si sa urlu la el dar face mai urat. Am fost cu el si la doctor dar a zis ca e ok copilul. Ca sunt perioade. Dar m-am cam saturat de aceste perioade si nu ma mai tin nervii. A zis ca e prea slab. Are 94 cm si 11 kg la 2 ani jumate. A zis ca e prea slab. Dar probabil din cauza crizelor de nervi nu mai pune pe el. De cand au inceput crizele a slabit. Avea 12 kg acum o luna jumate. Atunci au inceput si crizele. Oare nu exista medicamente de linistire pt copii? Sau poate fi la noi vorba de schimbare? Chiar nu mai stim ce sa facem. Poate aveti voi alte metode de linistire a copiilor. Asteptam sugestii. Va rog nu treceti cu vederea ce am scris si poate imi raspundeti si mie. Multumesc

[Orhideea]

adriana, eu ti-am mai scris si in alta parte. daca nu se afla in america bomboanele astea, in romania la farmacie cred ca exista, mama mea parca imi tot spunea de ele, dar eu nu am vrut sa ii dau dianei, iar ei i-au trecut crizele, deci nu am mai avut nevoie de ele. nici nu stiu sigur daca i-as fi dat. poti insa sa incerci. sunt pe baza de picaturi(calmante)
sau incearca ca si la adultzi,lapte cu miere:) poate ajuta.
incerc si eu toate posibilitatile, nu te supara. pentru ca ma gandesc ca iti e greu

[danaG]

Parerea mea este ca se acomodeaza mai greu cu schimbarea! La voi poate e mai simplu dar la el cred ca nu...... Trebuie dupa parerea mea sa-i arati dragoste muuuuuuuuuuulta! Acum are nevoie de tine .... El are un motiv pentru care se poarta asa numai ca tu trebuie sa descoperi! Sotul meu a gasit o metoda pentru baietelul nostru...cand se enerva. Ii propunea o activitate care lui ii face mare placere...Hai sa ne jucam fotbal. Zicea nuuuuuuuuuuuuuuuuu. Dar sotul meu incepea sa se joace...fotbal...si venea si el. Mult succes si rabdare.

[lexie]

Salut mamicile eroine,

V-am citit mesajele si sunt alaturi de voi. am si eu o miss de 1 an si aproape 2 luni, dragalasa si foarte energica, cu mofturile de rigoare. Ce vroiam sa va spun e ca intoarcerea la serviciu, acum o luna, a fost pentru mine, colacul de salvare . Sau coarda de salvare.
Al meu sot nu a reusit sa se obisnuiasca cu noua calitate de tata, asa ca acum suntem pe cale sa divortam. Deja suntem separati de cateva luni . Bunicii fetitei sunt si ei departe, asa ca anul acesta a fost greu. Daca mai stateam acasa inca un an, innebuneam sigur . asa ca mi-am luat o bona, pe care am avut norocul sa o nimeresc tare bine si back to work. Am si un job care-mi place si e platit bine.

Dragalasa asta mica, pe care mi-am dorit-o mai presus de orice, ma ajuta sa trec peste orice. Fruntea sus, fetelor. Aveti niste comori acasa. E adevarat ca aveti nevoie sa va detasati din cand in cand, faqcet cumva si iesiti o ora, doua, fara strengari. E vital.
Pupici, lexie

[adrianam]

Multumesc fetelor de sfaturi. Se poate sa fie si schimbarea dar in primele doua saptamani cand am ajuns aici nu a facut asa. Numa dupa aceea a inceput. Noi am avut impresia ca el s-a acomodat cel mai bine si mai repede dintre noi. Asa dadea semne la inceput. Tot ce se poate sa fi avut parte de prea multa atentie din partea noastra la inceput pt ca am fost numai noi trei si in romania mai venea cate cineva pe la noi in fiecare zi. Aici insa nu mai vine nimeni. In romania il mai lasam si la parinti mei. Daca incerci sa-i distragi atentia cu un joc sau cu altceva cand este nervos se enerveaza si mai tare si face si mai urat. Poate duce lipsa de activitati afara din casa? Nu stiu. In romania ieseam toata ziua pe afara. Aici nu am mai iesit pe afara pe jos la plimbare de vreo luna ca este foarte frig (-18 grade). Seara cand vine sotul meu de la servici iesim pe la magazine dar cred ca nu este suficient. L-am dus la gradinita la 3 ore dar numa odata pana acum. O sa-l ducem sapt viitoare in fiecare zi (daca v-a sta) sa vedem daca vedem vreo schimbare. Poate acolo isi mai consuma energia.
Inca o data multumesc de sfaturi.

[patrik2]

Buna fetelor sunt noua pe aceest forum si sper sa ma descurc!
Si eu am inceput sa-mi pierd rabdarea cu Baietelul meu care are 2 ani este foarte incapatanat!Cateodata ma supar asa de tare ca incerc imediat sa ma controlez ca sa nu-l trosnesc cate un pic.
Il iubesc de numai pot dar cate odata simt ca innebunesc!

[adrianam]

Patrik2 sa stii ca si eu sunt la fel. Al meu are 2 ani jumate si foarte greu greu ma mai stapanesc. Cateodata chiar nu pot sa ma abtin si il mai ating cu cate o palma. Dar am observat ca degeaba ii dau o palma ca nu se linisteste. Chiar mai rau face. Si se enerveaza mai tare. Asa ca incerc sa-i distrag atenti cu cate ceva dar nici asta nu mai tine. E foarte greu sa-ti dai seama ce ai putea sa faci sa nu mai aiba nervi. Cateodata imi pare asa de rau ca am venit in america ca poate nu am facut bine si ca schimbarea asta la facut pe copil asa de agitat si de nervos. Chiar ma gandesc sa vin acasa cu el ca poate se linisteste. Dar daca ar fi mai aproape. Si biletele de avion mai ieftine ca sa putem sa plecam si sa ne intoarcem cat de des vrem noi. Dar nu se poate. Asa ca mai plang cateodata si ma descarc si a doua zi o luam de la capat.
Dar sa sti ca de cate ori il plesnesc pe Robert de atatea ori imi pare rau ca l-am plesnit si imi zic ca nu mai fac. Dar cateodata e tare greu sa te abtii sa nu-l plesneste.
Multa rabdare la toata lumea cu copii nervosi si agitati.

[MartaLarisa]

eu nu am bb asa mare ca voi, dar se intampla ca din pricina oboselii si a sacaielii ei sa imi pierd si eu rabdarea. Atunci pur si simplu trag aer in piept, o pun in patut si plec dincolo sa iau o gura de aer si o las sa urle. Apoi ma intorc si o iau de la capat. Si realizez ca asta am facut dintotdeauna cand m-am enervat am respirat de cateva ori adanc si imi trecea astfel sa imi tin cumpatul.
Nu stiu daca a plesni copilul este o solutie, ne face si noua rau ( ne simtim vinovate si nici ei nu se educa astfel).

[zelly]

lexie, imi pare rau sa aud despre sotul tau ca nu s-a obisnuit cu aceasta calitate, de tata.
Sa stii ca nu-mi este straina aceasta problema si de aceea daca accepti sa-ti dau un sfat, atunci acela e de a nu te grabi. Bineinteles, eu nu stiu toate problemele voastre, dar cu barbatii trebuie sa ai un pic de rabdare . Multa putere sa treci peste toate, indiferent de hotararea pe care o vei lua.