Forum CopilulMeu

Azi a fost prima zi de lucru.....Nu ma intrebatzi cum a fost ca..... ,Ma intrebam la un moment dat ce caut eu acolo cand era acasa....AM FOST DISTRUSA!!!!
CAND AM AJUNS ACASA BIA a facut o fatza la mine ca imi venea sa plang....
Asta e viatza....Mai devreme sau mai tarziu tb sa incepem sa muncim....Cam asa ma consolez....

Pupici

O sa fie bine ai sa te obisnuiesti.Normal ca te gandesti la Bia toate trecem prin asta .Capul sus si zambeste.Te pup.

draga trompi, nu stiu cate ore muncesti tu, dar la noi in familie numai eu am lok de munca, deci stau aproape 8 ore, asta e chiar greu. si diana e mai mica. am noroc ca daca mi se face dor pot veni acasa sa o vad, dar trebuie totusi sa si muncesc. starea tine vreo sapt. lamine a tinut cam 2

Trompi, eu am reinceput serviciul cand Alexia avea 4 luni, deci acum 1 an. A fost groaznic, cel putin prima luna, desi stiam ca este cu mama, deci mai bine de atat nu se putea. Si totusi...cam jumatate din programul de munca mi-l petreceam uitandu-ma la un screensaver cu pozele ei. Din fericire Alexia nu a suferit, nu a perceput schimbarea, deoarece noi ne-am mutat la mama dupa ce am nascut si ea a fost tot atat de prezenta langa fetita ca si mine. Cel putin din punctul asta de vedere totul a fost ok.
Problema, chiar si dupa atata timp sunt eu...zilnic traiesc cu sentimentul ca petrec prea putin timp cu ea (mai putin weekend-urile), ma simt vinovata. Regret enorm ca nu eu am fost prima care s-o auda cand a spus "mama", nu am vazut-o cand a facut primii pasi singurica...si multe altele. Toate aceste lucruri mi-au fost povestite. Uneori cred ca sunt invidioasa pe mama si pe sotul meu care stau mult mai mult cu ea.
Dar...asta este. A fost alegerea mea, nimeni nu m-a obligat sa ma intorc la serviciu atat de repede. Asa am crezut si am simtit atunci ca trebuie sa fac, stiind ca Alexia va fi pe maine bune si ca, oricum, mai devreme sau mai tarziu, se va intampla acelasi lucru. Desi stiu ca daca nu as fi revenit la serviciu asa repede mi-ar fi fost din ce in ce mai greu s-o fac...daca as putea sa dau timpul inapoi nu as mai proceda la fel. As sta cu ea cel putin pana la 1 an.
Nu stiu de ce, dar parca zilele de sambata si duminica sunt cele mai scurte din saptamana.
O sa te obisnuiesti, nu prea mai ai de ales. Iti doresc succes si cat mai mult de munca la servici ca sa nu ai timp sa te gandesti acasa.

Trompi,
De ce ai ales sa mergi asa curand la munca?

draga Trompi, te inteleg perfect si iti admir puterea eu nu as putea sa reincep inca lucrul. adevarul e ca nici nu sunt nevoita. dar mi-ar fi enorm de greu. sunt zile in care vine soacra la noi si timp de 1,2 ore ies singura in oras, la cumparaturi, lalaielei prin magazine. cand ma apropii de casa imi vine sa o iau la goana , sa intru mai repede pe usa, atat mi-e de dor de Darius. iar timpul ramas pana seara il petrec tot cu el. eu iti doresc multa, multa putere!

fetelor, bine ca aveti macar cu cine sa ii lasati pe pitici. macar asta sa fie o consolare. si cand a gandesc ca si eu o sa trebuiasca sa o iau din loc la un moment dat... imi vine sa fug. macar stiu ca mai sunt si alte mamici, care mai si lucreaza, inca.
va doresc putere, curaj si sanatate.

Draga Trompi,
Si eu am inceput serv. cand bebe avea 10 luni si o sapt. Tare greu!
Abia asteptam sa ajung acasa-am lucrat o perioada 6 ore si la 2 zburam catre casa-si, oricat de obosita as fi fost, pentru ca schimbasem un ritm de viata, activitate-imi trecea totul cand ajungeam acasa-si acum e la fel...dar mi-au scapat unele progrese. E adevarat ca le-am pierdut si asta e, dar nu poti sta acasa daca ai o slujba pentru care ai muncit si care este remunerata bine. Iar in ziua de azi-trist dar adevarat-colegii se uita chioras daca stai 2 ani acasa!
Iar de sefi nu mai zic!