Forum CopilulMeu

Am un bebelus de 15 zile. Nu-mi vine sa plec de langa patutul bebelusului si fac de planton tot timpul, verificand daca respira sau nu. Am tot auzit discutandu-se despre sindromul mortii subite a copilului. Imi puteti da vreun sfat, ca sa sa pot sa mai fac, printre picaturi si altceva.

nu te gandi la ce e mai rau..., fi optimista stiu ca o parte a acestei griji se datoreaza si datorita depresiei postnatale, am trecut si eu prin asta.Roagate lui Dumnezeu si totul va fi bine, vei vedea, curaj al tau va avea din zi in zi forte noi si tot mai multa putere. sa-ti TRAIASCA . Don't wary, be happy

Eu zic sa-l tii cu tine in permaneanta in fasa ca se te poti si deplasa linistita.
Uite asa
http://larbreabebes.it.free.fr/p_schemariassuntivo.htm
http://www.portareipiccoli.it/fascia.htm#imag
Liniile fundamentale de indrumari in privinta SIDS se bazeaza pe unele articole preluate de la Medline (banca data de articole medical stiintifice) si cartile

Gazzella tot ce spui tu e adevarat daca mama sta tot timpul cu copilul, el se obisnuieste asa si nu e nici o problema. Ideea de baza: SE OBISNUIESTE. Leda sta acum cu soacra mea pentru ca eu lucrez (stii cum e aici cu concediul) cum o conving pe soacra sa i-l poarte la fel? Ea are timpii ei, are si ea o fetita de 10 ani care inca are nevoie de atentia ei mult. Peste o luna vine mama mea si ea are probleme cu vezica astfel incat nu poate ridica mai mult de 1 kg. Ce va face ea? Ceea ce spui tu e OK in conditiile in care mama sta cu copilul acasa pana la 2 ani si decide ca i-l va purta asa in permanenta si va face tot prin casa cu el "in spate". Nu zic ca nu sunt de acord cu ce ai scris, e OK dar pentru cine poate, pentru cine nu poate trebuie sa "adopte" metode "traditionale". Incerc sa iti raspund azi si la partea cu "somnul".

Alicemitu te inteleg.Toate mamicile trec prin asta,doar ca trebuie sa inveti cum sa depasesti situatia! Despre ce a scris gazzella eu nu pot decat sa spun ca poti incerca metoda ei daca nu ai alta solutie sa-ti depasesti teama. Am insa o obiectie. Nu inteleg cum un copil care a stat lipit de mama luni de zile, se va desprinde cu usurinta si va explora fara teama lumea ce il inconjoara. Si eu ca mama,cu ce suflet il voi lasa sa cada cand incearca sa se ridice singur daca timp de multe luni l-am protejat de orice! Oare copilul acela nu va suferi cand eu voi pleca de langa el si va ramane cu altcineva? Nu va fi suferinta lui mai mare daca el este mult mai constient de tot ce se intampla in jur?Pentru ca in ziua de azi,dupa 2 ani de concediu te intorci la munca!

si mie mi se pare exagerat sa-ti porti copilul peste tot, ca un marsupial... daca ar fi trebuit sa procedam asa... probabil ca am fi avut si noi din constructie un buzunar in care sa purtam puiul...
nu stiu ce sa zic dar... tinut asa aproape de mama, mie imi suna cum ca o sa fie un mamos care o sa astepte mereu sa-i dai, fara sa lupte sa castige...si asa o sa aiba numai de pierdut.