Forum CopilulMeu

Ni s-a intamplat azi...si bineinteles, vina este doar a mea! Am lasat-o pentru putin timp nesupravegheata in carucior, cand m-am intors era pe jos, pe burtica- a alunecat din carucior... nici nu stiu cum am ajuns la ea cand am auzit-o plangand(mai mult de sperietura). Cand am ridicat-o, s-a linistit, am incercat sa-i verific manutele si picioarele, daca simte vreo durere la miscare-pana acum nimic, este vesela, ne jucam! Cred totusi ca voi merge la medic azi, oricum trebuia sa mergem pentru controlul lunar saptamana asta. Cred ca o voi tine numai in brate de-acum, neglijenta de mine...
Aveti grija!
Sa nu faceti ca mine!!!
Voua vi s-a intamplat ceva de genul asta?

Bineinteles ! Se mai intampla !

De multe ori , nu numai odata.
Nu uit o intamplare asemanatoare. Ne pregateam de baie cu Miruna, avea 4 luni, era in patut goala, eu in picioare sa umplu cadita, sotul meu in genunchi langa fetita, o secunda s-a intors la mine si Miruna tzop din pat in cap.
Am crezut ca moare sotul meu, pe cand Miruna nu a patit nimic, ba chiar era speriata de ce tipa tati al ei.
Stai linistita, nu esti tu vinovata, astia sunt copii, si asta e numai inceputul

Stai linistita Raluca, se intampla! Nu poti sta 24 din 24 cu ochii pe ei! Cred ca mai mult te-ai speriat tu decat fetita! Sunt sigura ca ea nu are nimic!!

Am fost la doctor, a intors-o pe toate partile, si slava Domnului, este bine, nu a observat nimic aiurea! Dar asa o spaima am tras!!!

Ralu, fiica-mea avea vreo 5 luni, o adormisem pe perna si cand am considerat eu ca a adormit (era 4 dimineatza!) am lasat-o o secunda ca sa merg pana la baie. Cat eram acolo am auzit o bubuitura de am crezut ca lesin pe loc! In doua secunde eram in dormitor, evident cu pantaloni in vine, vai de capul meu! Fiica-mea era jos si deja adormise la loc!!!!
Ma bucur ca fetita ta e bine! Eram sigura ca nu are nimc! Bine ca te-ai linistit tu!

La noi s-a intamplat chiar in ziua in care implinea 10 luni. Era duminica si eu pregateam o gustare la bucatarie, iar Miru a ramas cu tati. La un mom. dat tati a venit la mine, eu am crezut ca fetita a adormit dar in secunda urmatoare am auzit un plans napraznic. Cazuse, inexplicabil de pe un pat dublu, foarte lat, si s-a rostogolit dupa ce se aplecase dupa o jucarie. Am crezut ca innebunesc dar am constatat ca nu a patit nimic, nu avea cucuie asa ca l-am iertat pe tati. Eu o pazesc cu strasnicie, nici la baia nu ma duc daca nu o stiu in siguranta.
Dar probabil ca astfel de patanii sunt inerente, oricata grija ai avea.

Copiii au un senzor special, o secunda nu esti atent si atunci "profita" si cad sau baga in gura ceva interzis, sau baga degetelele in priza, sau.....
Si Teodora mea a cazut pana acum de 2 ori, o data in vizita, de pe canapeaua cuiva si o data acasa, i-am pus scaunul proptit la canapea, sa nu cada si m-am dus pana la bucatarie sa ii aduc mancarica si am auzit buf. S-a intins la scaun, nu stiu cum l-a impins si a alunaecat intre scaun si canapea. Am cules-o de sub canapea, dar nu a avut nimic, pana sa o iau in brate, zambea. Ne speriem noi mai rau decat ei. Dar e bine sa nu ne speriem, dupa cum ti-am spus deja, pentru ca bebeii se uita intai la noi, la mama sau la tata. Si daca vad ca suntem speriati si ne agitam, plang automat. Daca suntem tari si ii culegem de pe jos fara sa dam mare importanta, nu dau nici ei si nu apare "drama" la ei. Asta bineinteles daca nu se lovesc rau (isi sparg capul, isi rup un osisor...Doamne fereste! si este nevoie de doctor urgent). Vorbeam de cazaturile obisnuite, casnice!
Deci fiti tari, fetelor! Si ganditi-va ca daca sunt excesiv paziti si nu au ocazia sa simta, sa experimenteze diferite lucruri, chiar si cazaturile, nu invata sa se descurce. sa nu imi dati in cap pentru asta. Nici mie nu imi place cand cade, dar este pt ea o experienta.

Ai dreptate cand spui ca si asta este o experienta, chiar daca putin dureroasa... altfel cum am invata din greseli daca nu le facem, nu? Observati ca incerc sa imi fac curaj! Acum e mai bine, dar atunci pe moment a fost urat, m-a cuprins panica, desi nu imi sta in fire sa fiu asa-cel putin pana acum; a fost greu si in acea noapte, nu prea am putut sa dorm, cum inchideam ochii, cum o vedeam cazuta, intinsa pe jos...

Ioana a cazut fix in ziua cand implinea 5 luni! Si a cam dat cu capul de parchet! Pana atunci nu s-a intors nici macar de curiozitate! Dar atunci a fost de ajuns o secunda cat am fugit la bucatarie sa ii aduc laptele si am auzit-o urland din toti plamanii!
Apoi a doua cazatura am tras-o chiar la med de familie, cand soacra mea era langa ea, ii scoate pantalonasii, se intoarce sa ii puna undeva si Ioana se rostogoleste pe jos de pe patul ala inalt direct cu capul de un ghiveci, bine ca era de plastic!!!!!!! A urlat rau de tot iar eu m-am speriat foarte tare! Mai rau s-a speriat tati care i-a interzis soacra-mii sa mai puna mana pe fata!
Si a treia oara a cazut cu premergatorul peste pragul de la sufragerie! Si tot cu capul de parchet!!!