Depresia este o afectiune care in timp influenteaza gandirea, afectivitatea, comportamentul si confortul fizic.
Depresia, in multiplele sale variante, se intalneste la 20% dintre femei, 10% dintre barbati si 5% dintre adolescentii din lumea intreaga si poate debuta la orice varsta, inclusiv in timpul copilariei. Studii efectuate in SUA au demonstrat ca 1.8% dintre tinerii aflati inainte de pubertate si 4.7% dintre cei cu varste intre 14 si 17 ani sufera diferite forme de depresie. Totusi, depresia debuteaza in general la inceputul varstei a doua, si este in mod particular frecventa la varstnici, ca rezultat al influentei evenimentelor neplacute caracteristice varstei: decesul partenerului de viata, a prietenilor, disconfortul fizic determinat de imbatranire si inevitabila confruntare cu moartea. Persoanele vaduve varstnice de sex masculin sunt in mod particular susceptibile la sinucidere.
Exista mai multe forme de depresie:
REACTIA DEPRESIVA
Reprezinta o forma minora si adesea temporara de depresie, declansata de situatii particulare dificile din timpul vietii. Simptomatologia poate fi severa, dar de regula nu necesita tratament si dispare in timp, intr-un interval cuprins intre 2 saptamani si 6 luni de la debut.
DEPRESIA MAJORA
Depresia majora (sau boala depresiva) este o afectiune grava care conduce la incapacitatea pacientului de a trai in parametrii anteriori imbolnavirii, sau chiar la sinucidere. Ea este tratatabila, dar adesea este nediagnosticata, fiind confundata cu o reactie depresiva. Desi pacientii depasesc de regula primul episod depresiv, recaderiile sunt frecvente, intalnindu-se la 60% dintre pacienti in primii 2 ani si la 75% in primii 10 ani de la debut. Depresia majora debuteaza deseori spontan, fara un factor declansator aparent, dar exista si situatii in care debuteaza ca o reactie depresiva consecutiva unei pierderi, traume, sau altui evenimet stresant din existenta pacientului. Reactia se poate amplifica treptat si evolua catre un episod depresiv fulminant, care se poate remite spontan, in general dupa 6-12 luni de la aparitie. Datorita impactului deosebit asupra calitatii vietii pacientului si datorita riscului de sinucidere, depresia majora este o afectiune care necesita tratament.
DEPRESIA POSTPARTUM
10 – 20% dintre femei dezvolta o reactie depresiva postpartum. In aceasta situatie, simptomatologia poate persista de la cateva saptamani pana la un an. Cu ajutor de specialitate, majoritatea femeilor care prezinta depresie postpartum isi pot depasi aceasta reactie.
CAUZE
Depresia este o afectiune la declansarea careia par a concura mai multi factori etiologici: factori genetici (istoric familial posibil pozitiv), alte afectiuni medicale (cum ar fi o infectie virala), anumite medicamente, modificari hormonale (premenstruale sau postpartum), droguri, alcoolul si alte tulburari psihice. Anumite conditii de viata (cum ar fi stresul extrem sau un necaz deosebit) pot declansa o depresia sau pot impiedica recuperarea dupa un episod depresiv. Exista persoane la care depresia apare chiar in conditii optime de viata. Desi cauzele precise ale depresiei majore nu sunt inca bine cunoscute, cercetatorii considera ca boala ar avea ca substrat o perturbare la nivelul neurotransmitatorilor cerebrali (substante chimice care moduleaza dispozitia). Se considera ca neurotransmitatorii implicati in modularea dispozitiei sunt serotonina, norepinefrina si posibil dopamina. Perturbarea aparuta la nivelul lor pare a avea o importanta componenta genetica.
SIMPTOME
O persoana sufera de depresie daca prezinta o parte din simptomele de mai jos aproape zilnic, timp de cel putin 2 saptamani.
*Lipsa interesului fata de activitati sau lucruri pe care le aprecia pozitiv, inclusiv viata sexuala. **
*Aparitia unui sentiment de nefericire profunda. **
*Lentoare sau agitatie, cu incapacitatea de relaxare.
*Aparitia sentimentului de devalorizare vis – a – vis de propria persoana si a sentimentului de culpabilitate.
*Modificari de apetit, cu crestere sau scadere in greutate.
*Aparitia unei stari de spirit pesimiste, dominata de ganduri legate de moarte sau sinucidere; tentative de sinucidere in antecedente.
*Aparitia dificultatilor legate de concentrare, gandire, memorare sau luarea de decizii.
*Insomnii sau hipersomnii.
*Oboseala accentuata permanenta.
Alte cauze posibile sunt reprezentate de:
*Durere cu diferite localizari (de ex. cefalee).
*Probleme digestive.
*Probleme sexuale.
*Atitudine pesimista.
*Anxietate.
Daca o persoana prezinta cel putin 5 dintre aceste simptome, incluzand cel putin una din primele doua (cele marcate cu **), timp de cel putin 2 saptamani, este posibil ca ea sa sufere de depresie majora. O astfel de persoana trebuie sa consulte medicul curant in vederea stabilirii unui diagnostic.
Uneori o simptomatologie initial saraca poate evolua catre o depresie majora. Exista forme de depresie usoare, dar persistente sau chiar cronice. Acuzele depresiei cronice trebuie de asemenea tratate; ele sunt reprezentate de:
La copii si adolescenti:
*Insomnie, fatigabilitate, cefalee, dureri de stomac, ameteli.
*Apatie, izolare sociala, pierdere in greutate .
*Abuz de droguri sau alcool, scaderea performantelor scolare, dificultate legata de concentrare.
*Izolare de
familie si prieteni.
TRATAMENT
Exista mai multe optiuni pentru tratamentul depresiei. Terapia difera in functie de factorul declansator si de severitatea bolii. Metodele conventionale includ psihoterapia, medicatia antidepresiva si terapia electro – convulsivanta (TEC)
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Depresia majora si distimiile sunt tratate in general combinandu-se psihoterapia cu medicamentele antidepresive. Scopul psihoterapiei este acela de a invata pacientul cum sa-si invinga atitudinea si sentimentele pesimiste si de a-l incuraja in desfasurarea activitatilor anterioare imbolnavirii. Terapia medicamentoasa isi propune sa diminue sau sa corecteze perturbarile aparute la nivelul neurotransmitatorilor care influenteaza dispozitia.
Medicamentele antidepresive cel mai frecvent prescrise sunt cele care influenteaza concentratia de serotonina la nivel cerebral.. Aceste medicamente formeaza grupul inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) care cuprinde Fluoxetina, Paroxetina si Sertralinul. Nefazodona, Mirtazapina si Venlafaxina sunt trei antidepresive mai recent aparute care influenteaza nivelurile de serotonina si norepinefrina prin alte mecanisme. Bupropionul, un medicament din alta clasa care pare a influenta nivelul de dopamina, este un alt antidepresiv eficient. Pentru copii si adolescenti medicamentele din grupul ISRS reprezinta antidepresivele de electie.
Antidepresivele triciclice (Imipramina, Amitriptilina, Nortriptilina, Doxepina si Desipramina) reprezinta o alta varianta terapeutica, dar ele au mai multe efecte adverse neplacute comparativ cu ISRS. Antidepresivele triciclice nu sunt recomandate pentru adolescenti, deoarece acestia le tolereaza cu dificultate reactiile adverse, avand tendinta de a intrerupe tratamentul. Mai mult, la copii si adolescenti tratati cu Desipramina, un antidepresiv triciclic, s-a semnalat aparitia de aritmii, astfel incat acest medicament trebuie prescris cu atentie.
Cel de-al treilea grup de medicamente antidepresive, inhibitorii de monoaminoxidaza (IMAO), s-au dovedit de asemenea eficienti. IMAO actioneaza mai rapid decat antidepresivele triciclice, dar ei determina reactii adverse mai severe si necesita modificari ale dietei; hipertensiune severa poate apare in cazurile in care pacientii tratati cu IMAO consuma produse bogate in tiramina – ca de ex. branza, fasole, bauturi alcoolice. IMAO sunt in general prescrisi numai in cazurile in care ISRS si antidepresivele triciclice nu au dat rezultate. Si carbonatul de litiu este administrat pentru tratamentul depresiei.
TERAPIA ELECTRO-CONVULSIVANTA
Terapia electro – convulsivanta (TEC) implica aplicarea pe craniu de socuri electrice de 80 volti. Socul nu este simtit de pacient, acesta fiind anesteziat. Desi medicii nu cunosc cu exactitate cum actioneaza TEC, se crede ca este mai sigur decat un medicament- si in unele cazuri este chiar mai eficace. Totusi, TEC poate fi folosit numai dupa toate celelalte optiunile au fost luate in considerare- deoarece e nevoie de spitalizare si de anestezie totala. Se aplica de 3 ori pe saptamana timp de 2 saptamani si tratamentul in general nu trebuie sa depaseasca 10 sedinte.
PSIHOTERAPIE
Psihoterapia reprezinta o parte importanta a tratamentului. In cazurile usoare de depresie poate fi folosita numai psihoterapia. Adesea este folosita in combinatie cu tratamentul medicamentos.
EXERCITIILE
Exercitiile fizice sunt parte a terapiei antidepresive. Ele imbunatatesc fluxul sangvin la nivelul creierului, crescand buna dispozitie si indepartand stressul. Chiar daca sunt folosite in mod exclusiv pot da rezultate foarte bune. Studiile arata ca alergarea timp de 30 de minute pe saptamana pot fi la fel de eficienta ca si psihoterapia antidepresiva. Orice exercitiu fizic este bine venit; cu cat este mai aerob si mai intens, cu atat mai bine.
ALIMENTATIA
Este importanta o nutritie sanatoasa, deoarece simptomele depresive pot fi accentuate de deficientele nutritionale. Trebuie acordata atentie unei diete echilibrate care sa includa alimente cum ar fi: cereale, carne, fructe si legume, peste si lactate degresate. Trebuie evitat excesul de alcool si cofeina.
.Statistics: Posted by mayasa — Tue Apr 17, 2007 5:52 pm
]]>